Alegerile din Grecia nu sunt doar despre greci

Începutul crizei în Zona Euro și prăbușirea economiei elene au făcut din Grecia exemplul perfect al deficiențelor de management din Uniunea Europeană. Dacă, din punct de vedere economic Grecia nu contează (PIB-ul Greciei este mai mic decât al primelor cinci landuri germane), la nivel simbolic însă, această țară poate da un semnal puternic celorlalte state UE.

Syriza, partidul de extremă stânga din Grecia care a câștigat alegerile parlamentare, este în acest moment cea mai mare problemă pe care o au oficialii de Bruxelles. Noul premier, cel mai probabil Alexis Tsipras, dorește renegocierea contractelor cu FMI, UE și Banca Central Europeană, iar asta ar putea crea un precedent periculos  la nivel european.

Grecia –  ruda săracă a Uniunii Europene

Din 2010 până în prezent, PIB-ul Greciei a scăzut cu peste 30%, iar datoria publică a ajuns la 175% din PIB. Șomajul depășește 50% în rândul tinerilor, salariile și pensiile au fost reduse, sectorul bugetar a fost restrâns masiv, iar companiile au fost scoase la privatizare. Pe lângă aceste măsuri foarte dure, economia grecească este sub supravegherea ”Task Force Greece”, așa numita ”Troică” formată din tehnocrați ai FMI, ai Băncii Central Europene și ai Comisiei Europene, conduși de fostul președinte al Băncii pentru Reconstrcție și Dezvoltare Europeană, Horsta Reichenbach. Pe lângă măsurile de austeritate impuse de ”Troică”, grecii sunt foarte nemulțumiți de formula găsită de Uniunea Europeană, considerând că impunerea unui leadership extern asupra finanțelor este, de fapt, ocupație străină.

Desfășurarea alegerilor

Parlamentul elen este unicameral și numără 300 de deputați. 238 sunt aleși în cadrul unui scrutin proporțional, în cele 50 de circumscripții, iar 12 sunt aleși pe ”liste de stat”. Partidul care se clasează pe primul loc, primește o ”primă electorală” de 50 de mandate, care se alocă următorilor candidați de pe listă. Votul este obligatoriu, iar pragul electoral este de 3%. Datorită primei electorale, partidul care se clasează pe primul loc este aproape sigur că va ajunge la guvernare.

Conform rezultatelor parțiale, Syriza a obținut primul loc, cu 35,5%, urmat de Noua Democrație cu 28,94%. Pe locul al treilea se află partidul de extremă dreaptă Zorii Aurii cu 6,3%, urmat de Potami cu 6,1%, urmând Partidul Comunist cu 5% și PASOK cu 4,5%.

Ce este Syriza și de ce sperie cancelariile europene?

Syriza nu s-a născut ca o voce radicală împotriva măsurilor de austeritate luate de Uniunea Europeană în Grecia, ci poporul elen a determinat crearea acestui partid prin nemulțumirile lor tot mai puternice cu privire la modul de a acționa al celor trei organisme (FMI, Bănca Centrală Europeană și Comisia Europeană) ce conduc, din punct de vedere economic, Grecia.

Acest partid de extremă stânga este relativ nou, fiind înființat în 2004, prin fuziunea unor formațiuni antiglobalizare, a unora care se opuneau intervenției occidentale în Kossovo și războiului din Irak. Nucleul partidului este însă dat de formațiunea desprinsă din Partidul Comunist Elen, aripa pro-europeană.

Principala temă de campanie a Syriza a fost renegocierea datoriei externe. Aceștia aduc în discuție modelul adoptat la Londra în 1953 cu privire la datoriile germane, care au fost anulate. Deși nu doresc anularea datoriei externe a Greciei în valoare de peste 400 de miliarde de euro, liderii Syriza doresc o eșalonare a plăților în funcție de rata de creștere a PIB-ului elen. Marea problemă pe care o au oficiialii UE cu această cerință este că ea poate crea un precedent periculos.

Syriza nu va scoate Grecia din UE, dar are șansa să schimbe fața Uniunii

Pe lângă opoziția tradițională, internă, Syriza a fost demonizată de partidele conservatoare din Europa. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a vorbit chiar de ieșirea Greciei din Uniunea Europeană în cazul în care partidul de extremă stânga va câștiga alegerile. Acest lucru este greu de crezut. În ultima perioadă, liderii Syriza si-au moderat discursul, iar de ieșirea din Uniune nu a fost niciodată cazul. Mare problemă pe care o sesizează acum familiile europene este, de fapt, extinderea ”fenomenului Syriza” la nivel european. Clasa de mijloc europeană este acum canalizată spre mișcări politice radicale, deoarece criza economică a făcut ca partidele tradiționale să fie mai puțin credibile, iar oamenii își doresc o creștere rapidă a nivelului de trai. Este imporant de precizat că evenimentele din Grecia pot duce la un fenomen european, mai ales că urmează alegeri regionale în Franța, iar Frontul Naţional al lui Marine le Pen ocupă primul loc, același lucru se întâmplă și în Marea Britanie, unde UKIP este pe val, sau Spania, unde Podemos ocupă, de asemnea, primul loc în sondaje. Alegerile din Grecia obligă acum administrația Uniunii Europene să găsească soluții viabile pentru criza în care se află Europa. Oficialii de la Bruxelles trebuie să înțeleagă că măsurile financiare severe luate împotriva unor țării nu reprezintă doar niște cifre, ele influențează și viața unor oameni.

Autor: Cristi Roșu

Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.

Foto: Fox News