Ca să înțelegeți cam cât de otrăvită e atmosfera în mediile profesionale și cam câtă propagandă au înghițit corporatiștii. Eu mă aștept sincer ca, atunci când vine false flag-ul ăla bun, să se înroleze băieții voluntari în batalioanele de pedepsire internă, că pe front e periculos. Aparatul de întărâtare le picură nonstop în ureche de ani de zile că cine nu e pe filmul lor psihiatric face parte din războiul hibrid rus.
Am mai povestit cum încă de la vacciniadă mi-am pierdut prieteni și rude, cum oamenii care îmi fuseseră apropiați brusc mă priveau ca pe tot ce poate fi mai rău pe lume pentru că nu fac injecția, iar de când a început și războiul au încetat să mă mai vadă om. De cunoscuți nu mai zic – aveam o oarecare rețea profesională, prin prisma educației economice, a afilierilor de prin asociații studențești și a începutului de carieră în consultanța de afaceri pe care l-am avut până să emigrez în Olanda. Majoritatea acelor oameni sunt adânc băgați în fenomenul numit USR, unii dintre ei sunt chiar miniștri, precum sinistra noastră de la Externe.
Mă bucuram de o oarecare reputație personală și profesională aici, pe care am început să o pierd progresiv după ce am băgat puțin capul în ceea ce era USR-PLUS și am scris despre ce am constatat. Am denunțat mișcarea #rezist și 10 august ca cineva oarecum din interior, cunoscându-i personal pe oameni și fiind coleg cu unii dintre organizatori. Apoi am aflat de felul cum fusese instrumentată justiția penală într-un dispreț total pentru statul de drept și pentru drepturile omului, și am denunțat malversațiunile din cazul în care a fost condamnat pe nedrept avocatul Robert Roșu, căruia ulterior Înalta Curte i-a casat sentința și a fost scos din închisoare. În pandemie am refuzat să mă vaccinez și am scris împotriva a ceea ce ni se făcea, fiind excluși din societate pe motiv că gândeam și nu ne injectam cu terapie genetică experimentală.
Cam din perioada pandemiei mi-a trecut pentru prima oară prin minte gândul că nu voi mai putea profesa vreodată în România. Experiența mea profesională este în consultanță de afaceri, în finanțe corporative pentru multinaționale și în politici publice, domenii unde mă gândeam sincer că mă vor întreba de la primul interviu dacă sunt vaccinat, și din moment ce nu eram conversația s-ar fi oprit acolo. Mai departe, odată cu începerea războiului am scris articole în care am denunțat manipularea la care suntem supuși, unele dintre ele publicate în presă.
Ca urmare a acestor demersuri, am devenit oarecum cunoscut. Poate mai cunoscut decât mi-aș fi dorit. Am dubii serioase că m-aș mai putea angaja în România la vreo corporație străină, de exemplu. Nu că mi-aș fi dorit, dar economia României cam asta înseamnă, plantații străine pe care trudesc românași tefeliști foarte mândri de ei, care consumă nutreț propagandistic și sunt din ce în ce mai fanatizați. Când va începe războiul, va fi un elan vitejesc pe ei nu să se înroleze, ci să se înscrie în diviziile interne de busificare, cu care să prindă știrbi, corupți, pesediști și suveraniști și să îi trimită în prima linie, după cum le place să declare.
Scriu aceste lucruri pentru că am atins azi un punct în care mi-e clar că nu mă voi mai putea întoarce niciodată la fosta mea viață. Un fost membru al asociației mele studențești de economie, din care au ieșit de-a lungul timpului trupeți peneliști precum Tănase Stamule și Siegfried Mureșan, și care e azi un celebru consultant financiar și autor de articole la ZF și alte publicații de profil, care venea să ne țină traininguri când eram student despre cum să facem planificarea financiară la asociația studențească, mi-a comentat la poza de profil “Încă mai trăiești, limbric fanatic?”.
Pentru mine, sincer, ăsta e momentul în care îmi este cât se poate de clar că urmează batalioanele tefeliste de pedepsire internă. Nu degeaba USR dă lege după lege în care să bage la închisoare pe oricine gândește neconform, nu degeaba dau reziștii atacul pe Justiție și nu degeaba vrea cel mai nou ministru USR din CSAT să fie declarată starea de urgență și suspendate drepturile omului pentru a putea scăpa de suveraniști și a răspunde eficient războiului hibrid rusesc. Va fi ca în Ucraina postmaidan, cu partidele neconforme interzise și disidenții vânați la propriu. Nivelul de ură și de dezumanizare în tabăra tefelistă, care își ia lumina de la cei mai dereglați vectori ai propagandei atlantiste, se apropie de momentul în care vom vedea trupe paramilitare pe străzi, compuse din voluntari entuziaști care vor să vâneze putiniști. Deja figuri notabile din societatea civilă, precum diverși universitari, se pozează la taberele de antrenament de tras cu arma organizate de Radu Hossu în România. Momentul în care băieții vor trece și la fapte se apropie.
Din aceste motive mă car. Nu doar că mi-ar fi greu să profesez orice aici ținând cont de nivelul inimaginabil de ură și întărâtare din societate, dar nu am stofă de erou și nu pot să stau ca prostul așteptând să vină băieții să mă lichideze. Că știți că la asta se va ajunge. Au anunțat public, au promis, au scris manifeste publice despre asta, și cum scenariul de intrat în război se apropie, e de așteptat să vină și represiunea domestică. Nu o vor face serviciile românești de securitate, care sunt prea defazate să priceapă ce se țese, dar o vor face batalioanele de voluntari pe care serviciile de securitate ucrainiene le recrutează și le antrenează de 3 ani deja pe teritoriul României, cu largul concurs al USR, stăpânul CSAT. Va fi rău de tot, și nu e nevoie să mă credeți pe mine, îi puteți crede pe ei, fiindcă anunță încontinuu cum vor sta lucrurile și ce anume pregătesc.
***
După ce și-a depus olimpiotul candidatura, toți tefeliștii care au absolvit profil uman și nu s-au mai intersectat cu matematica după clasa a șasea o ardeau cu radical din 121 la profil și tot felul de meme despre cum votează ei matematicianul fiindcă ei sunt culți și știu știință.
Ceva similar cred că va fi și în ceea ce privește intrarea în război: toată tefelimea o va arde cu Triunghiul Odesa la profil și cu referințe trigonometrice sheruite de la Declic și Funky Citizens, ca să arate iar că ei sunt educați și știu triunghi, nu ca suveraniștii inculți care nici măcar o Pitagora generalizată nu ar ști să aplice.
Autor: Adrian Tirca
Adauga comentariu