Panica trebuie întreținută zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă. Dictatura nu se menține cu dezmierdări, ci cu teroare. Să nu îi lași bietului om nici o clipă de liniște. Nici o cirtă de reflecție. Nici un moment de bucurie. Mai ales în pragul Sărbătorilor. Serialul horror cu care este îngrozită populația planetei continuă neabătut. A fost lansat un nou episod de succes: Omicron. (La rând în alfabetul grec veneau Nu și Xi, dar O.M.S. s-a grăbit să sară peste ele: prima semăna prea mult cu „New” și ar fi favorizat calambururi deplasate, a doua risca să fie confundată cu numele dictatorului chinez. Or, flagelul Xi Jinping este unic.)
În fața noii amenințări, Europa și America se baricadează disperate. Pasămite, niciodată amenințarea nu fu mai mare. Premierul belgian Alexander De Croo merge până acolo încât declară că Omicron este atât de devastator încât ar trebui botezat Covid-21.
Covidul 21 va fi spărios sau nu va fi deloc.
Frank Ulrich Montgomery, președintele World Medical Association, este cutremuratde revelația că noua tulpină ar putea fi la fel de periculoasă ca Ebola. Ce este de făcut? Simplu: mai întâi trebuie ucis Crăciunul. Toate târgurile de Crăciun trebuie închise și oamenii băgați înapoi în case, spune Montgomery. În al doilea rând, trebuie vaccinat tot ce mișcă. Cu forța dacă e nevoie.
Radiologul (!) din Hamburg a mârâit: „Dacă oamenii nu sunt conștienți de responsabilitatea lor socială sau nu vor să și-o asume, atunci cineva trebuie să o facă cu ceva mai multă duritate”. Dar după bici vine și zăhărelul, dacă Bubico șade mumos: „În cazul unei vaccinări obligatorii dacă Stiko (comisia germană de vaccinare – n.a.) o va permite începând de la cinci ani (!) – toate restricțiile vor fi curând ridicate. Ne vom putea întoarce curând la viața noastră normală”.
Numai că normalitatea despre care ni se tot spune că este conținută de vaccin și nu figurează în prospect nu e chiar „normală”. Câteva clipe mai târziu, Montgomery ne pune definitiv cu botul pe labe: „Știm astăzi că va trebui să continuăm să vaccinăm lumea timp de ani de zile de-acum încolo”.
Anthony Fauci a ținut și el să își înspăimânte compatrioții americani, avertizându-i că „se îndreaptă (ei, nu el!) spre o iarnă sumbră”.
Omicron este „glasul de trâmbiță” care cheamă lumea la vaccinare, a clamat dramatic Gnomul de pe Potomac, atât de priceput la goarne.
(Peste noapte, când lumea încă nici nu auzise de noua tulpină, a fost scos din joben și vaccinul-Omicron. Evident, de Bill Gates. Hotărât lucru, știința începe să semene tot mai mult cu iluzionismul). Pe Dâmbovița, nici nu ne scăzuse bine incidența că, într-un sincronism perfect cu Occidentul, la care Eugen Lovinescu a râvnit toată viața, cioclii autohtoni au și început să croncăne despre urgia care ne va lovi. Și care, vai, ne prinde tare nevaccinați, amărâții de noi.
A venit dar momentul să luăm și la noi taurul de coarne. Să-i băgăm pe români, fie și cu anasâna, în șeptelul lumii civilizate, în care orice cap de vită furajată se identifică cu un „certificat verde”. În tot acest proces de amorsare a unui nou haloimăs isteric, cine să stea să-i mai asculte pe doctorii de la Pretoria, cei care l-au descoperit pe Omicron?
Barry Schoub, președintele Comitetului Ministerial Consultativ pentru Vaccinuri din Africa de Sud, a declarat duminică la Sky News că țara sa numără în prezent 3.220 de persoane infectate cu coronavirus, însă, deși noua tulpină se răspândește cu rapiditate, nu s-a înregistrat o creștere a spitalizărilor. „Cazurile care s-au produs până în prezent au fost toate cazuri blânde, cazuri (cu gravitate) de la ușor la moderat, iar acesta este un semn bun”.
Mai mult, în răspăr cu istericalele apocaliptice ale noii „narative”, Schoubspune că numărul mare de mutații descoperit la tulpina Omicron pare să destabilizeze virusul, lucru care l-ar putea face mai puțin „voinic” decât Delta.
Angelique Coetzee, președinta Asociației Medicale din Africa de Sud, este de acord cu colegul său Schoub. Ea a constatat că simptomele celor infectați cu Omicron sunt „atât de diferite și de blânde în comparație cu cele pe care le-am tratat înainte”. Mai mult, Coetzee spune că „nu am internat pe nimeni în spital cu noua tulpină. Am discutat cu alți colegi ai mei: aceeași situație”. Ea a calificat panica creată în jurul noii tulpine drept o „furtună într-un pahar cu apă”.
„Să ascultăm de experți!”, ne învață noua dogmă. Dar cine sunt experții de care trebuie să ascultăm? Fauci și Montgomery? Schoub și Coetzee? Malone și Montagnier? Expertul anevoie se cunoaște. Nu există criterii clare de încadrare. Ce se poate însă deduce după aproape doi ani de pandemie este că expertul trăiește pe lângă casa politicianului. Mai ales a celui de stânga. Și se hrănește cu firimituri de la Big Pharma. Cu cât este politicianul mai progresist și firimiturile mai big, cu atât este expertul mai expert. Și reciproc: nu se poate numi expert cine nu este suficient domesticit. Aceasta este geniala găselniță a pandemiei: arondarea politico-economică a medicilor. Aceasta este arma infailibilă a noii dictaturi: înregimentarea pe șest a Științei. Și cine se încumetă să contrazică Știința?
În comunism și nazism, lucrurile erau de o simplitate brutală: exista un singur adevăr, cel stabilit de Partid. Știința, ca și Artele, ca și Filosofia sau ca orice alt domeniu de activitate, oricât de eterat, trebuia să se supună dogmei politice. Și, oricât de mari erau aberațiile, oricât de grosolană mistificarea, oamenii care trăiau în comunist SE făceau că le iau drept adevăruri. Dar știau că sunt minciuni. Și, măcar în viața privată, se puteau lepăda de ipocrizie și trăi în adevăr.
Societatea occidentală de astăzi este însă radical diferită. Dictatura spre care ne îndreptăm este una de catifea, în care – cel puțin deocamdată – se ajunge rareori la brutalitate. Încă se păstrează aparențele. Omul contemporan, creație a epocii liberale postbelice, se leagănă încă în visurile mitice fondatoare din urmă cu câteva decenii. „Nu am învins două dictaturi și nu am dărâmat Zidul Berlinului ca să ne transformăm într-o altă formă de tiranie”, își spune.
Un simulacru de pluralism, o spoială de dezbatere și în general o mulțime de forme fără fond îl leagănă aromitor întreținându-i iluziile. La ele se adaugă și orgoliul personal. Mândria de bărbat înșelat care face țândări oglinzile pentru a nu-și zări coarnele în toată splendoarea lor. Se uită în gura lui alde Fauci sau Montgomery și refuză să creadă că asistă la o formidabilă demonstrație de ventrilocie. La un spectacol sofisticat, ca un show ABBA cu holograme, dar care, în esență, nu este altceva decât un playback ordinar.
Noii dictatori se grăbesc. Au intrat în criză de timp. Nu mai pot prelungi la nesfârșit pandemia. Nu pot inventa valuri după valuri fără a risca o trezire a populației. Sau fisuri tot mai adânci în rândul „experților”. Pozițiile în răspăr ale doctorilor de la Pretoria demonstrează că unitatea corpului medical nu mai poate fi menținută multă vreme. La fel cum manifestațiile de stradă, cu o amploare tot mai mare, demonstrează că deznodământul se apropie.
Lucrurile trebuie tranșate în câteva luni. În câteva zeci de zile, trebuie convinși să se vaccineze cât mai mulți oameni posibil. Evident că nu pentru sănătatea lor. Nici măcar pentru profituri care oricum au fost uriașe. Ci pentru a se ajunge la o masă critică din populație controlabilă prin certificatele verzi. O masă suficient de mare încât să îi facă pe „rebeli” insignifianți în echilibrul social.
Omicron este ultimul truc pe care magicianul îl mai are la dispoziție în joben. De aceea, numărul trebuie să fie teribil. Nemaivăzut. „Marea bombă a serii!”. Să țintuiască și să cutremure asistența, ca niciodată de la începutul spectacolului, în 2019. Și pentru că această scamatorie trebuie să fie unică, i s-a inventat un nume nou, mai înspăimântător decât orice altă literă grecească.
I s-a spus Covid-21. Al Doilea Covid Mondial.
Autor: Adrian Pătruşcă
Sursa: art-emis.ro
Adauga comentariu