Pe 22 septembrie 2022 a avut loc o agresiune directă, un act de război transparent asupra Germaniei și Rusiei deopotrivă. Consecințele nefaste ale distrugerii gazoductului NordStream depășesc cu mult urmările unui sabotaj oarecare.
Principalii suspecți au rămas Marea Britanie și Statele Unite, cu toate încercările disperate ale celor doi parteneri strategici de a-i incrimina pe bieții ucraineni. Dacă ar fi vrut, Kievul ar fi închis demult robinetul de gaze de la conducta care tranzitează Ucraina.
În timp ce Moscova a strâns din dinți și a găsit alți clienți pentru gazul care ar fi trebuit să ajungă în Europa, Germania suportă și acum consecințele. S-au anunțat concedieri de zeci de mii de muncitori și închiderea a cel puțin trei fabrici ale constructorului de mașini Volkswagen. Recesiunea se simte dureros în multiple domenii ale economiei germane, iar costul majorat al energiei (odată cu sabotajul asupra NordStream și sancțiunile anti-rusești) are un impact direct, foarte palpabil.
Trecerea abruptă la energiile ”verzi” și atacul asupra NordStream au fost două decizii extrem de dure luate de Washington, cu impact năucitor asupra Germaniei și implicit a Uniunii Europene. Probabil că un atac nuclear asupra orașului Hamburg ar fi produs mai puține pagube.
Și totuși, politicienii de la Berlin aflați sub umbrela Casei Albe au considerat că declarația de război a Washington-ului poate fi ignorată. A fost ca și cum oamenii lui Scholz și-ar fi cerut scuze întrucât nu au avut chiar ei tăria de a lovi economia Germaniei din proprie inițiativă. Pentru că, nu-i așa, lupta împotriva Rusiei și împotriva încălzirii globale depășește cu mult interesul național. Ca și interesul Uniunii Europene, de altfel.
Pe de altă parte, în ciuda retoricii din ultima perioadă, Casa Albă i-a pus pe tavă lui Xi Jinping două mega-afaceri de sute de miliarde de dolari: 1) cu mașini electrice și 2) cu panouri fotovoltaice, baterii și eoliene. Lupta împotriva încălzirii globale se potrivește acum ca o mănușă economiei chineze, în timp ce Europa încă pare ”groggy” după seria de lovituri sub centură încasate din partea bunilor amici de peste ocean.
Un studiu recent arată că industria auto din Germania va pierde 190.000 de locuri de muncă în urma trecerii la producția de mașini electrice, simultan cu renunțarea la motoarele cu ardere internă. Gigantul auto VW, împreună cu restul industriei auto germane, se străduie să recupereze decalajul față de rivalul american Tesla și compania chineză BYD. De remarcat că Beijingul a exportat în 2023 circa 5 milioane de mașini electrice, cu un profit mediu de 1.200 de dolari pe bucată. În paralel, grupul Volkswagen a marcat o scădere cu aproape 20% a vânzărilor pe piața din China, în prima jumătate a anului 2024.
Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a confirmat la începutul lunii octombrie că Produsul intern brut al Germaniei se va reduce pentru al doilea an consecutiv. Pe fondul impunerii de către Bruxelles a unor taxe vamale de până la 45% pentru mașinile electrice chinezești, Berlinul se teme că industria sa auto (puternic expusă față de vânzările din China și față de producția uzinelor Mercedes-Benz, BMW, Volkswagen și Audi construite de nemți în Asia) va suferi represalii comerciale similare cu cele cu care se confruntă deja sectorul coniacului din Franța.
China este, potrivit experților, cu cel puțin o generație înaintea producătorilor auto europeni în ceea ce privește tehnologia vehiculelor electrice. Așadar, Elon Musk și chinezii câștigă, iar Europa pierde.
Industria auto din Germania a investit puternic în România. Vom fi, fără îndoială, printre victimele importante ale strategiei americane de luptă împotriva încălzirii globale (și împotriva lui Putin, să nu uităm!).
Dacă Europa va rămâne la dispoziția Casei Albe, va trebui în scurt timp să se reorienteze exclusiv spre turism, agricultură ecologică și servicii de video-chat. Iar aici România chiar are potențial.
Autor: Adrian Onciu
Adauga comentariu