Analize și opinii

Adrian Onciu: POVESTE CU FINAL AȘTEPTAT

BERLIN, GERMANY - FEBRUARY 10: Hungarian Prime Minister Viktor Orban and German Chancellor Angela Merkel (not pictured) speak to the media prior to talks at the Chancellery on February 10, 2020 in Berlin, Germany. Orban is on a one-day official visit to Berlin. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Jocurile de glezne de dinaintea summit-ului de la Bruxelles anunțau un compromis în legătură cu cele 50 de miliarde destinate Ucrainei.
Părțile aflate în conflict au folosit stratagema obișnuită în astfel de situații. Viktor Orban a mers pe varianta respingerii ferme, în baza argumentului că sprijinul acordat lui Zelensky mai degrabă ar escalada conflictul decât ar aduce pacea. De cealaltă parte, liderii de la Bruxelles au scos artileria grea: au amenințat, fără prea multe ocolișuri, că vor distruge economia Ungariei. De unde se vede că miza obținerii consensului era una extrem de ridicată.
Sigur că Orban ar fi putut să se opună în momentul votului. Doar că efectul ar fi fost departe de cel scontat. În problema susținerii Ucrainei, Budapesta a rupt vechiul parteneriat cu Varșovia și a rămas complet izolată. O voce conservatoare puternică, dar nici pe departe capabilă să răstoarne munții. Ungaria rămâne o țară relativ mică, de numai 10 milioane de locuitori, a cărei economie depinde în mod fatal de fluctuația monedei naționale în raport cu euro și dolarul. Deprecierea forintului prin exituri masive de capital străin, la ordinul mafiei financiar-bancare, ar fi provocat inflație devastatoare după modelul Turciei (condusă de ”autocratul” Erdogan, un alt ghimpe în coasta globaliștilor).
În același timp, Orban a fost atenționat că împotrivirea Ungariei, deși ar fi fost un ”semnal negativ”, nu ar fi blocat finanțarea Ucrainei. Cele 50 de miliarde ar fi ajuns oricum la Kiev, prin mecanisme mai greoaie și livrări directe ale celorlalte 26 de state membre. Am fi asistat la semnarea unor ”tratate bilaterale” financiare de genul celor de securitate care vor suplini neaderarea Ucrainei la NATO.
Unul dintre cele mai scandaloase aspecte ale votului consensual din Consiliul European este că nimeni, nici un lider de la Bruxelles, nu a pomenit o vorbă despre cum vor fi folosite cele 50 de miliarde de euro. Despre mecanisme de control. Știm foarte bine câtă rigurozitate se cere în cazul banilor primiți de statele membre. Supravegherea cheltuirii fondurilor europene a fost principalul motiv al înființării Parchetului condus de Laura Codruța Kovesi.
Banii acordați Ucrainei (o țară extracomunitară extrem de coruptă) urmează a fi cheltuiți, potrivit Robertei Metsola și altor lideri de la Bruxelles, pentru ”redresare, reconstrucție și reformă”. O minciună crasă, dat fiind că războiul este departe de a se fi terminat, iar noile fonduri nu vor face decât să aducă noi victime și noi distrugeri.
Viktor Orban a reușit o mică victorie prin faptul că i-a convins pe liderii europeni să întocmească și să discute rapoartele anuale cu privire la cheltuirea banilor. Chiar dacă va fi ceva formal, de ochii lumii, după cum s-a dovedit și ancheta lui Kovesi în cazul achizițiilor de vaccinuri. Doar ”dacă va fi necesar”, după primii doi ani Comisia ar putea prezenta o propunere de revizuire a sumelor virate către Kiev.
Compromisul de ieri, prezentat de mass-media MSM drept o victorie categorică a liderilor globaliști, include discuții ulterioare despre modul mai obiectiv în care experții de la Bruxelles ar putea urmări ”respectarea statului de drept” de către guvernul de la Budapesta. Altfel, Orban reușise deja deblocarea a 10 miliarde de euro din PNNR-ul destinat Ungariei, odată cu retragerea veto-ului la decizia de începere a negocierilor de aderare a Ucrainei.
Ca o picanterie, jurnaliștii de la Politico au dat de înțeles că discuțiile de o oră dintre Giorgia Meloni și ”bunul ei prieten” Orban, cu o seară înainte votului, într-o cameră a Hotelului Amigo din Bruxelles, ar fi contat decisiv în ecuația negocierilor. Ca și farmecul președintelui francez Macron, un alt pion important pe masa de șah cu Viktor Orban.
Vocea puternică a premierului ungar nu trebuie să rămână singulară. Iar unica modalitate de a schimba ceva la Bruxelles este prin votul europenilor din 6 iunie

Autor: Adrian Onciu

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu