Negocierile ruso-americane au în centrul discuțiilor debarcarea lui Zelensky. Firesc. Actualul președinte al Ucrainei este principalul responsabil de situația dezastruoasă.
Dacă familia Biden și-a asigurat imunitatea printr-un act de grațiere semnat de fostul președinte, în cazul lui Zelensky lucrurile sunt ceva mai complicate. Și vor deveni de-a dreptul imposibile, dacă liderul de la Kiev insistă să rămână la putere, în ciuda voinței lui Putin și a lui Trump.
Împărțirea Ucrainei post-război, cu beneficii substanțiale de partea Rusiei și a Statelor Unite, ar putea fi agreată de oricine, cu excepția lui Zelensky. De aici insistența lui Trump de a-l debarca prin intermediul unor alegeri.
Ceea ce șochează din discuțiile de până acum este informația furnizată de Cristian Diaconescu, potrivit căreia România a fost înștiințată despre posibilitatea ca NATO să-și retragă bazele din estul Europei. Analiștii euroatlantiști s-au grăbit să intre în corul bocitoarelor: gata, Trump ne-a vândut lui Putin! O să vină rușii peste noi și o să ne întoarcem în epoca de piatră.
Încă nu știm dacă propunerea Rusiei se va concretiza. Dar haideți să luăm în calcul varianta cea mai pesimistă. Casa Albă și Kremlinul vor bate palma pentru a reconfigura prezența NATO în estul Europei. Oare asta ar însemna că România va părăsi alianța transatlantică și, implicit, va rămâne fără garanții de securitate? Pare că nu.
Ministerul de Externe al Rusiei a declarat în ianuarie 2022 că dorește ”retragerea forțelor străine, a echipamentelor și armamentului” din țările care nu erau membre NATO în 1997, menționând explicit România și Bulgaria. Ulterior, în februarie 2022, ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a clarificat că ”nu se pune problema ca țările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO, ci se dorește retragerea contingentului militar, a bazelor și a armelor strategice staționate pe teritoriul lor din 1997”. Așadar, Rusia nu a cerut scoaterea statelor respective din NATO, așa cum sugerează Cristian Diaconescu, ci doar eliminarea prezenței militare aliate de pe teritoriile lor.
De precizat că nu există o cerință formală în tratatul NATO care să oblige o țară membră să accepte baze militare permanente sau trupe străine. Decizia de a găzdui astfel de facilități este una suverană, luată de guvernul fiecărui stat. Unele țări NATO, precum Islanda, sunt membre fără a avea baze militare permanente NATO pe teritoriul lor. Sau chiar fără a avea o armată proprie. Islanda, de pildă, contribuie la alianță prin alte mijloace (cum ar fi sprijin logistic sau financiar), iar apărarea sa este asigurată de ceilalți membri doar în caz de nevoie.
România ar putea, teoretic, să adopte o poziție similară, bazându-se pe forțele proprii și pe garanțiile NATO, fără a permite staționarea trupelor sau a bazelor alianței. Este foarte puțin probabil ca Rusia să invadeze o țară membră NATO ca România, chiar dacă bazele de la Cincu, Deveselu sau Kogălniceanu ar fi dezafectate.
Așadar, mult zogomot pentru (aproape) nimic. Vizita lui Ilie Bolojan la Paris, la o conferință online (!) cu țările de rang 2 din Europa, are legătură în special cu prezența trupelor franceze în România (circa 1.200 de soldați, deocamdată, plus 13 tancuri Leclerc și alte blindate). Practic, Palatul Cotroceni încearcă să asigure în continuare o prezență militară străină/franceză, chiar dacă cei 4.000 de soldați americani se vor retrage după negocierile legate de Ucraina, cu tot cu scutul de la Deveselu.
România va rămâne în NATO, cel mai probabil. Și va avea garanții de securitate cu o prezență sporită a armatei franceze, grație tratatului bilateral care ignoră NATO. În esență, Trump vrea să-l asigure pe Putin că nu va mai exista riscul ca rachete americane staționate în estul Europei să atingă Moscova în doar câteva minute.
Bineînțeles, totul în schimbul unor concesii ale Kremlinului legate de Orientul Mijlociu, tranzacțiile cu petrol și gaze și menținerea dolarului drept principală monedă în comerțul global.
Autor: Adrian Onciu
Adauga comentariu