A patra cea mai populată țară din lume, cu 277 milioane locuitori, tocmai s-a alăturat grupului BRICS. Este vorba de Indonezia. Așadar, în prezent zece state sunt membre cu drepturi depline în cadrul BRICS: Rusia, China, India, Brazilia, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite și Indonezia.
Cu economii în creștere, resurse naturale imense și o piață de consumatori ce se apropie de 45% din totalul la nivel global, statele BRICS sunt pe cale să introducă o monedă alternativă dolarului american pentru tranzacțiile din interiorul grupului. Faptul că Donald Trump a amenințat țările care vor adopta noua monedă cu tarife vamale de sută la sută (și eventuale alte sancțiuni) arată că noua administrație de la Casa Albă simte deja un aer rece în ceafă.
Dacă ne uităm la partea plină a paharului, Trump înseamnă revenirea la normalitate după decenii de propagandă progresistă. Mai înseamnă și principala piedică în calea Guvernului Mondial visat de elitele de la Davos. Să recunoaștem că cele două aspecte contează foarte mult, dacă ne-am gândi la cum ar fi arătat lumea cu Harris la Casa Albă.
Ar fi prea frumos ca totul să fie roz odată cu revenirea lui Trump. Afacerist pur-sânge, noul președinte al SUA va trata strict tranzacțional orice relație cu alte state și va pune interesele Americii deasupra intereselor transnaționale (reprezentate cu brio de imperiul Soros). Încă de la primul său mandat, Trump a denunțat sporirea exporturilor de gaze rusești în Germania (vezi sancțiunile împotriva proiectului NordStream 2) și a exporturilor de mașini nemțești în SUA, în timp ce s-a plâns de contribuția minusculă a Berlinului la bugetul NATO. Totodată, același miliardar scăpat teafăr după două tentative de asasinat a pus umărul la înarmarea Ucrainei până pe 20 ianuarie 2021, când Joe Biden a preluat conducerea la Casa Albă.
Eliminarea de către Pentagon a generalului iranian Soleimani, pe 3 ianuarie 2020, la ordinul lui Trump, arată și latura mai puțin pașnică a liderului american. Faptul că în prezent președintele ales vorbește deschis despre o posibilă intervenție armată în Panama și, eventual, în Groenlanda, ar putea să ne indice un al doilea mandat cu o mai mare aplecare către confruntări armate. Cu estul Asiei și Orientul Mijlociu în prim-plan.
Dacă Trump doar a pregătit terenul în legătură cu nemulțumirile față de Europa pe relația Moscova-Berlin, președintele Biden a venit cu lovitura de grație o dată cu războiul din Ucraina. Statele UE aflate sub umbrela de securitate a Washingtonului au acceptat fără crâcnire o rocadă între Rusia și SUA cu privire la furnizorul de petrol și gaze. Astfel, aproape peste noapte, Europa s-a trezit total necompetitivă în raport cu SUA și China. Întregul continent se vede nevoit să folosească energie de trei până la cinci ori mai scumpă decât înainte de februarie 2022.
Mai mult decât atât, Green Deal-ul promovat de Joe Biden a pus pe butuci industria auto din Germania, principalul motor al economiei Uniunii. La fel s-a întâmplat cu industria chimică, dependentă de gazele ieftine din Rusia.
Din nefericire, administrația Trump nu va face decât să culeagă roadele războiului din Ucraina. Europa va continua să importe energie scumpă din SUA (vezi declarațiile Ursulei von der Leyen). Mașinile electrice fabricate de Elon Musk și de chinezi deja ocupă primele locuri în preferințele europenilor. Situația este identică dacă ne referim la importurile de armament (Trump a cerut 5% pentru Apărare membrilor NATO), de produse chimice și chiar alimentare.
În mod paradoxal, dacă atitudinea Casei Albe față de UE se menține, s-ar putea ca la un moment dat europenii să considere apartenența la BRICS mai profitabilă decât relația cu Statele Unite.
Evident, ține în special de europeni să-și impună punctul de vedere în competiția cu marile puteri. Și să caute o cale de ieșire din impasul economic. Pentru că, în anul de grație 2025, UE a rămas doar o atracție turistică aflată pe marginea falimentului.
Autor: Adrian Onciu
Adauga comentariu