Rămâne doar o chestiune de timp până când România va trimite soldați în Republica Moldova, pentru a lupta cu ”amenințarea hibridă” a Federației Ruse.
Singurul motiv pentru care deocamdată nu a apărut un alt doilea front în Transnistria este faptul că România și Moldova încă nu sunt pregătite. Lipsesc soldații profesioniști, lipsește dotarea corespunzătoare cu armament și muniție. Astfel se explică mutarea în România a unor contingente importante de trupe NATO, în paralel cu extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu, Cincu și Sibiu. De ceva timp, Franța pregătește minuțios planul de luptă. Emmanuel Macron livrează în continuare armament în Moldova și menține legătura cu președinții Iohannis și Sandu.
Pe cât de opacă este comunicarea politicienilor și a generalilor cu privire la ”Operațiunea Tiraspol”, pe atât de transparent încearcă mass-media să ne obișnuiască, treptat, cu ideea implicării directe în războiul cu rușii. Ultimul sondaj de opinie dat publicității de IRES (institutul pe care fostul ministrul Vasile Dîncu l-ar fi vândut unui amic) arată că 38% dintre români ar fi încântați să servească patria sub arme. Iar 44% ar vrea ca armata să fie obligatorie.
Liderii globaliști (vezi Donald Tusk) se străduie să ne convingă în legătură cu impactul inevitabil. Așa cum ne naștem și cum murim, la fel de implacabil trebuie să luptăm cu armata lui Putin. Nu avem de ales. E scris în cele 50 de stele de pe steagul Statelor Unite și în cele 12 de pe drapelul UE.
Indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, războiul globaliștilor cu Rusia va continua. Cele 50 de state aliate sub comanda Pentagonului găsesc modalități inedite de a sifona alte miliarde de dolari către Kiev. Uniunea Europeană inventează fonduri speciale dedicate Ucrainei, la limita legii, în timp ce Jens Stoltenberg propune încă 100 de miliarde de euro pe următorii cinci ani. Bani strânși în pușculița NATO.
Negocierile au devenit cvasi-imposibile, din nenumărate motive. Va fi ”care pe care”, indiferent de consecințe.
Întorcându-ne la ”Operațiunea Tiraspol”, Ministerul Apărării Naționale tocmai a supus dezbaterii publice un proiect de lege care introduce în premieră conceptul intervenției României în afara țării, pentru ”protejarea cetățenilor români aflați în pericol”. Evident, vorbim despre o lege cu dedicație. Sub comandă franceză, trupele noastre împreună cu cele câteva mii de soldați din alte state NATO vor debarca în Moldova pentru a face joncțiunea cu ucrainenii și cu armata Maiei Sandu. Motivul? Un atac sub steag fals al regimului Zelensky, pus în spinarea rușilor.
Astfel, președintele Iohannis va ieși la televizor, la o oră de maximă audiență, și va cere Parlamentului să aprobe rapid intervenția armatei române peste Prut, cot la cot cu aliații NATO, pentru protejarea celor 600.000 de moldoveni cu dublă cetățenie. Cel mai probabil, câteva sute dintre ei trăiesc și în Transnistria, acolo unde va fi focarul conflictului cu rușii. ”România nu are în acest moment nici un instrument legal prin care să poată veni în sprijinul cetățenilor români din Republicii Moldova sau din Ucraina în cazul unei agresiuni militare a Federației Ruse”, se arată într-unul dintre puținele articole din mass-media care pun în discuție noul proiect de lege.
MApN mai precizează în cadrul proiectului că apărarea națională are scopul de a ”garanta suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională”. Prin ”democrație constituțională”, marionetele lui Iohannis au vrut să spună ”neoliberalismul de tip globalist”. Pe care România se obligă să-l apere cu arma în mână, sub comanda elitelor de la Davos care încearcă să instituie Guvernul Mondial.
Ceasul ticăie. ”Operațiunea Tiraspol”, plănuită în mare secret în birourile Pentagonului, va marca oficial intrarea unor trupe NATO în conflictul cu Rusia. Din nefericire, românii vor juca un rol central.
Autor: Adrian Onciu
Adauga comentariu