Analize și opinii

Adrian Onciu: GLOBALIZAREA NATO

Aniversarea a 75 de ani de NATO a avut în prim-plan războiul din Ucraina și a marcat dorința alianței de a se ”globaliza”, prin încorporarea unor noi membri din Asia-Pacific: Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă. În context, a ieșit în evidență menționarea Chinei de 14 ori în declarația finală a summit-ului. Bineînțeles, cu conotație negativă.
Războinicii euroatlantiști văd acum Beijingul drept factor determinant în succesele Rusiei pe frontul din Ucraina. Și procedează în consecință.
Pe de o parte, Pentagonul își întărește prezența în Asia-Pacific, cu bătaie clară spre China, iar pe de altă parte sporește gradat sancțiunile asupra Beijingului, ca răspuns la buna cooperare dintre președinții Xi și Putin. De pildă firmele chinezești au primit recent interdicția de a accesa motorul american de inteligență artificială OpenAI. Mass-media controlată de Partidul Comunist a admis că decizia ar putea afecta o serie de firme din domeniu, însă în același timp s-a arătat încrezătoare că sancțiunile vor accelera dezvoltarea propriilor sisteme AI (gen SenseNova 5.5 sau Ernie 3.5).
Există o dorință palpabilă a Casei Albe de a intensifica războiul rece pe toate planurile. În think-tank-urile de securitate se vorbește neîntrerupt de amenințarea Chinei, care acum are un parteneriat foarte strâns cu a doua armată a lumii ca potențial de distrugere. Cu cât Pentagonul flutură mai mult posibilitatea unei confruntări militare, cu atât relațiile dintre Moscova și Beijing devin mai strânse. Este o reacție normală.
Poate că asta și urmăresc strategii de la Washington – consolidarea și coeziunea în interiorul celor două imense blocuri politice, economice și militare. Totuși, oricât de lipsit de claritate ar fi Joe Biden, nimeni de la Pentagon și CIA nu crede că un război cu China și Rusia ar fi fezabil. Vorbim doar despre propagandă pură destinată politicienilor și populației înfricoșate, care ar trebui să îmbrățișeze cu drag deturnarea a sute de milioane de dolari către înarmare.
Liderii NATO prezenți la Washington (cu Iohannis și Ciucă la masă) doar au luat act de ceea ce strategii militari ai Pentagonului schițaseră deja cu mult timp înainte: ”Strângerea parteneriatului strategic între Rusia şi China, precum şi încercările lor, conjugate, care vizează să destabilizeze ordinea internaţională bazată pe reguli şi să o remodeleze, provoacă preocupări profunde. (…) China joacă de acum un rol determinant în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei”.
Reacţia Chinei nu s-a lăsat așteptată. Purtătorul de cuvânt al misiunii chineze la Bruxelles: “După cum ştim cu toţii, nu China este creatorul crizei din Ucraina. Declarația summit-ului NATO este plină de mentalitatea Războiului Rece şi de retorică beligerantă, iar conţinutul legat de China este plin de provocări, minciuni, incitare şi calomnii”. Mai mult, într-un editorial apărut în Global Times (Beijing), chinezii mizează pe eșecul NATO în încercarea de a globaliza alianța prin cooptarea unor parteneri din Asia-Pacific: ”Pentru a-și susține existența, NATO trebuie să creeze în permanență mai mulți dușmani și crize mai mari. Nu se mulțumește să divizeze Europa. Alianța caută, de asemenea, să incite conflicte și confruntări în regiunea Asia-Pacific”.
Aceeași jurnaliști de la Global Times subliniează că acordarea de asistență Ucrainei, creșterea cheltuielilor militare și mediatizarea ”amenințării Chinei” sunt cele trei ”linii vitale” ale NATO. Alianța s-ar baza pe aceste trei linii vitale pentru a menține un nivel ridicat de legătură strategică cu SUA, servind drept instrument pentru ca Pentagonul ”să confrunte, să controleze și să suprime alte țări”.
Crearea unui fals inamic prin tehnici de manipulare a opiniei publice a devenit principala preocupare la Washington. Și principalul mijloc de sifonare a banilor publici pe care aliații sunt, astfel, constrânși să-i direcționeze către înarmare. O înarmare absolut inutilă, dată fiind imposibilitatea unui conflict direct NATO vs Rusia/China.