Cu un președinte ilegitim aflat probabil la golf și cu un guvern Ciolacu 2 încă încurcat între frânghiile de cârnați, leibăr și caltaboș, România așteaptă cu înfrigurare potopul din 2025.
Peste o săptămână comemorăm prima lună scursă de la lovitura de stat din 6 decembrie. Între timp avem un Parlament și un Guvern după chipul și asemănarea regimului Iohannis. Aceeași oameni profund corupți și incompetenți au rămas la butoane în principalele instituții ale statului, în ciuda dorinței de schimbare a unei bune părți a electoratului.
În loc să lămurească pe deplin motivațiile din spatele deciziei scandaloase a CCR de anulare a alegerilor, organele de forță au accentuat senzația de greață pe care românii o resimt în urma puciului. Legionarii, rușii și trolii de pe TikTok aflați în spatele lui Georgescu s-au dovedit a fi simple invenții. Simple pretexte infantile, expuse publicului în toată splendoarea lor chiar de către autoritățile complice cu judecătorii CCR.
Democrația a ajuns în stadiul de moarte clinică. Ea își va da ultima suflare dacă Justiția va respinge încercarea lui CG de a resuscita pacientul aflat la terapie intensivă.
La sugestia lui Iohannis, premierul Ciolacu nu s-a grăbit să stabilească data noilor alegeri nici înainte, nici după validarea noului guvern. Pare a fi ultima grijă a securiștilor. În lipsa unor proteste altfel legitime (dar deopotrivă foarte riscante pentru imaginea lui Georgescu), politicienii noștri se cred pe cai mari.
Susținuți de profitorii regimului și de românii duși cu preșul de televiziunile de partid, autorii puciului din 6 decembrie au prins curaj. După ce au asistat la lipsa de reacție a populației în urma abuzului strigător la cer, saltimbancii lui Iohannis au acum senzația că nimic rău nu li se poate întâmpla. Și că astfel de decizii scandaloase ar putea fi reeditate, în caz de necesitate.
Simple iluzii. Răbdarea românilor are, totuși, o limită.
Scos în lumina reflectoarelor de către generalii de la Palatul Cotroceni, liberalul Crin Antonescu (această conservă expirată a sistemului) se străduie de câteva zile să le arate românilor că până și mirosul de putregai poate fi estompat, dacă turnăm suficient parfum bruxellez. Fostul șef al PNL nu s-a remarcat prin nimic înainte de a intra în politică. A predat istorie și franceză în două comune din Vaslui și Tulcea, apoi a lucrat puțin ca muzeograf. Un submediocru din punct de vedere profesional, ca și Iohannis, însă suficient de bine dotat din punct de vedere al talentului oratoric, încât să aburească electoratul mai slab de înger.
Faptul că în ultimii zece ani Crin Antonescu și-a luat concediu de odihnă sub fustele soției (extrem de bine remunerată la Bruxelles) arată fără dubiu cu ce fel de personaj avem de-a face. Mai ales că niciodată nu a explicat motivele dispariției subite din politica de nivel înalt, în 2014.
Antonescu spune că șeful UDMR, Kelemen Hunor, i-ar fi propus să candideze din partea Alianței PUP. Și, evident, a acceptat doar pentru că țara trece printr-o situație critică. Iar românii ar avea nevoie ca de aer de un erou globalist care să-i scoată din ”mocirla suveranistă”.
Socoteala din târg ar putea fi alta decât cea de acasă, în cazul lui Antonescu. Atât Nicușor Dan, cât și Elena Lasconi par deciși să se înscrie în cursă. Iar Victor Ponta, dacă își va lansa candidatură, va lua voturi mai degrabă din curtea PSD, decât din cea a fanilor lui Georgescu.
Cât despre susținătorii lui Crin Antonescu, o mențiune specială merită noul președinte al Senatului, ”inegalabilul” Ilie Bolojan. În comparație, generalul Ciucă era model inspirațional. Orădeanul nostru nu doar că are zero carismă, dar calcă apăsat pe urmele lui Iohannis în relația cu simplii cetățeni. Speranța liberalilor pare a fi doar un imens balon de săpun.
Românii s-au săturat de aceleași figuri triste ca de mere pădurețe. În 2025 fie vom vedea schimbarea așteptată, fie vom ieși, în sfârșit, în stradă. Bătaia de joc nu poate continua la infinit.
Autor: Adrian Onciu
Adauga comentariu