Evoluțiile de pe frontul din Ucraina arată că rușii vor bifa obiectivul de a cuceri în totalitate teritoriile deja anexate, scriptic, de către Kremlin. Se pune întrebarea ”Ce se va întâmpla imediat după?”.
O variantă ar fi ca Moscova să creeze o zonă-tampon cu vestul Ucrainei, prin fortificații puternice și terenuri minate de-a lungul noilor granițe. Asta ar zădărnici contraatacurile trupelor lui Zelensky. Doar că oprirea ofensivei rusești ar oferi suficient răgaz ”inamicului” pentru refacerea și consolidarea unităților combatante. Cu sprijin occidental, evident.
În același timp, Kievul ar folosi noile rachete balistice (teoretic produse de Ucraina), dar și muniția cu rază lungă oferită de Occident, pentru a lovi în adâncime teritoriul Rusiei. Am asista, astfel, la atacuri aeriene reciproce, în care războiul electronic de bruiaj și capacitatea Kremlinului de a folosi un număr mare de rachete ar face diferența.
Rămâne discutabil dacă oprirea ofensivei rusești pe frontul de Est ar provoca daune mai mari Moscovei sau Kievului. Președintele Putin și generalii săi probabil conștientizează că ucrainenii trec printr-un moment foarte dificil și încearcă să profite la maxim.
Pe de altă parte, avansul dincolo de teritoriile anexate s-ar traduce prin zeci și sute de mii de morți în următorii ani. Pentru că vorbim de ani, nu de zile sau luni. Ocuparea unei mari părți a Ucrainei, clamată de diverși analiști, arată bine doar pe hârtie. În practică, s-ar transforma într-un adevărat coșmar pentru ocupanți, în zone locuite în principal de etnici ucraineni.
Rușii vor trece din ofensivă în defensivă, cel mai probabil, imediat după ce teritoriile anexate scriptic vor intra sub administrarea Moscovei. ”Curățarea” zonei Kurks va reprezenta ultima problemă cu adevărat importantă.
Odată ce obiectivul stabilit de Putin va fi bifat, rămâne de văzut cum va reuși Rusia să prevină și să respingă atacurile Kievului după ce armata lui Zelensky se va reface. Și după ce Ucraina va primi undă verde pentru a folosi rachetele cu rază lungă de acțiune în adâncimea Rusiei.
Cererile Kievului pentru ca România și Polonia să doboare ținte aeriene rusești pe cerul Ucrainei tocmai asta vizează – perioada de relativă acalmie de după ofensiva Moscovei, când loviturile cu rachete și drone vor substitui luptele terestre. Iar aici Kremlinul tocmai a precizat că Rusia își revizuiește doctrina nucleară, drept răspuns la escaladările occidentului dincolo de orice linii roșii.
Altfel, pentru presupusa ofensivă majoră (despre care vorbea inclusiv Medvedev) cu scopul de a ”denazifica” Ucraina, rușii ar trebui să mobilizeze sensibil mai multe trupe. Și fără ca nimeni să le dea asigurări că odată ajunși la Kiev ar defila pe bulevardul central Khreshchatyk. În realitate am asista la un măcel îngrozitor, de ambele părți, pe care nici măcar un autocrat ca Putin nu și-l poate permite fără o puternică opoziție din partea propriilor cetățeni.
De fapt, pe asta și mizează Statele Unite atunci când escaladează conflctul pas cu pas. Președintele Rusiei va trebui fie să continue drumul spre Kiev, printr-o operațiune discutabilă din punct de vedere strategic, fie să-și întărească poziția defensivă, cu riscul ca inamicul să revină cu forțe proaspete.
Dacă Donald Trump nu va pune pe tapet soluția ”miraculoasă” de oprire a războiului, atunci se prefigurează o răbufnire a Rusiei la un moment dat, pe fondul imposibilității ieșirii din impas prin mijloace convenționale – fie ele diplomatice sau militare.
Autor: Adrian Onciu
Multumim de analiză. În
opinia mea, tactica si strategia de pana acum , dar și unele declarații (” Rusia isi va îndeplini toate obiectivele propuse” citat aprox.) sugereaza oprirea pe pozitii.