1. Mass-media a evitat să explice în ce condiții a reizbucnit conflictul. S-a vorbit doar despre un ”atac neprovocat al teroriștilor Hamas”. Ei bine, operațiunea Hamas demarată sâmbătă, 7 octombrie, se numește ”Furtuna Al-Aqsa”. Moscheea Al-Aqsa este al treilea cel mai sfânt loc din Islam. Pe 5 octombrie, peste 800 de coloniști israelieni au luat cu asalt Complexul Al-Aqsa din Ierusalimul de Est, sub protecția forțelor israeliene. Pentru musulmani, atacurile asupra moscheii au reprezentat, dintotdeauna, încălcarea unei linii roșii. Hamas a avertizat Israelul în legătură cu Al-Aqsa încă din 1 octombrie.
2. Pe canalele Telegram din Orientul Mijlociu circulă mai multe informații care susțin că Hamas a atacat poziții israeliene cu arme furnizate Ucrainei de către Statele Unite și NATO.
3. Aviația militară israeliană a intrat în grevă la începutul acestui an împotriva reformei constituționale a lui Benjamin Netanyahu. Reforma judiciară a divizat societatea israeliană. Mai mult, a creat disensiuni inclusiv în cadrul serviciilor secrete. Unii analiști de la Tel Aviv pretind că Hamas a profitat de slăbiciunile manifestate la vârful armatei israeliene. Cert este că protestele interne au fost suspendate pe termen nedeterminat. Netanyahu ar putea fi tentat să acuze prestația lamentabilă a serviciilor secrete pentru a-i epura pe unii ofițeri cu vederi de stânga, globaliste.
4. Bunăstarea economică și chiar viețile celor trei milioane de palestinieni din Gaza depind de bunăvoința Israelului și de ajutoarele furnizate de Egipt, Uniunea Europeană și SUA. Hamas are zero șanse să câștige un război cu Israelul. S-a vehiculat ideea că ar face jocurile extremei stângi de la Tel Aviv (admiratorii lui Biden, care atacă reformele lui Netanyahu) sau jocurile extremei drepte (admiratorii lui Trump, care refuză ideea de stat palestinian și vor ca Ierusalimul să fie exclusiv israelian). De asemenea, s-a spus că Hamas urmărește doar să împiedice preconizata apropiere dintre Arabia Saudită și Israel, mediată de SUA.
5. Foarte puțin probabil ca forțele de securitate de la Tel Aviv să nu fi fost avertizate despre atacurile Hamas din 7 octombrie. Mai probabil este să le fi organizat de comun acord cu unii membri Hamas care lucrează cu jumătate de normă și la Mossad.
6. Cine-ce câștigă, cine-ce pierde din afacere? Hamas a reușit să reaprindă sentimentele anti-israeliene în Orientul Mijlociu. Au fost mari demonstrații de solidaritate cu palestinienii în câteva state din zonă, care își vor accelera alinierea la Rusia și China. Occidentul colectiv nu are altă variantă decât să sprijine puternic Israelul. Eventual în detrimentul Ucrainei. Teoretic, Rusia și China vor încerca să domolească spiritele în Iran și Siria. Posibil ca Arabia Saudită, Rusia și alți membri OPEC să scadă în continuare producția de petrol, cu impact major asupra economiei globale și asupra alegerilor prezidențiale din SUA.
7. Hamas s-a ales deocamdată doar cu Breaking News-uri la TV. Marele câștigător ar putea fi Bibi Netanyahu. Aprovizionarea fâșiei Gaza cu bani, electricitate și combustibili a fost deja tăiată; e posibil să apară un zid de-a lungul liniei de demarcație cu Gaza, similar zidurilor din Cisiordania; libera circulație între Gaza și Cisiordania ar putea fi blocată; problema recunoașterii statului palestinian se amână ”sine die”; coloniile israeliene în Cisiordania se vor înmulți; protestele legate de reforma judiciară a lui Netanyahu se vor stinge; structurile de forță din Israel îi vor oferi lui Netanyahu tot ceea ce nu ar fi putut să-i dea în condiții de pace.
8. Statele Unite tocmai mută un grup de atac de portavioane mai aproape de Israel, în continuarea eforturilor de a-și mări prezența militară în Orientul Mijlociu. Prezență obligatorie pentru protecția contrabandiștilor de petrol.
9. Palestinienii sunt numiți ”teroriști” și ucrainenii ”forțe de rezistență”. Sau viceversa, în funcție de posturile TV care relatează. Ar putea fi chiar amuzant, dacă nu ar muri atâția oameni nevinovați.
autor: Adrian Onciu
Adauga comentariu