Site icon gandeste.org

Actiunile noastre fisureaza ignoranta nesimtita. Natiunea nu este afacerea nimanui!

100, 75, 354, 50, 500, 90. Uneori mai puţini, alteori mai mulţi, dar n-a exis­tat seara în care în Piaţa Universităţii să nu se audă strigătul nostru de protest faţă de ignoranţa şi nesimţirea celor care ne conduc ţara. Da! Ţara Noastră! Şi faptul că am ajuns în situaţia de faţă este tot din vina noastră. A ta, a mea, a tuturor celor care au plecat capul şi au păşit mai departe când înaintea lor se petrecea o nedreptate. Pentru că am acceptat toate mizeriile şi toate minciunile lor atâta timp, fără să le arătăm că o poziţie de genul acesta vine şi cu responsabilităţi pe măsură. Iar dacă acţiunile nu sunt în conformitate cu lucrurile promise, există repercusiuni.

Doar pentru că acestea întârzie să apară nu înseamnă că aţi scăpat! Voi, domnilor în a căror judecată şi în ale căror mâini este încredinţată “orânduirea” ţării! Nici acum, nici peste o lună, nici peste jumătate de an, nici peste un an, nici peste zece, nici peste douăzeci! Indiferent de cât timp va fi nevoie, fiţi siguri că vă vor prinde din urmă rezultatele acţiunilor dumneavoastră! Şi dreptate se va face!

Indiferent ce strategii de mani­pulare vor pune în aplicare prin mass-media, ceea ce a început în Piaţa nu se va sfârşi. A început! Şi singura direcţie nu este decât expansivă!

Economişti, consultanţi în comunicare, avocaţi, cadre didactice universitare, ONG-işti, graficieni, translatori, oameni de afaceri, sportivi, muzicieni, teologi, doctori, istorici, arhitecţi, jurnalişti, regizori, fizicieni, oameni de toate felurile uniţi în aceeaşi convingere şi cu acelaşi ţel. “Lucrurile nu mai pot continua ca până acum! Poporul nu este bătaia de joc a nimănui! Naţiunea nu este afacerea nimănui!”

Privesc cum lumea scandează cu zâmbetul pe buze. Toată tensiunea politică şi piedicile de subminare n-au nici o rezonanţă pe chipurile senine cu care mă întâlnesc în fiecare seară. Ba dimpotrivă, înflăcărează şi mai mult conştiinta comună. Ştim că lovim unde trebuie! Ştim că acţiunile noastre fisurează încrederea şi ignoranţa nesimţită. Atât ne trebuie, conştientizarea faptului că punctul sensibil e la îndemâna noastră. Răbdare şi perseverenţă avem din plin. Ni le-aţi cultivat voi în zecile de ani în care am suportat tăcuţi decli­nul situaţiei generale, sperând creduli în “mecanismele” de progres ale sistemului.

Tu, cel ce citeşti aceste rânduri. Când te întorci seara epuizat acasă, când deschizi televizorul şi priveşti cu neîncredere evenimentele din Piaţă. Indiferent ce strategii manipulative umbresc şi vor mai umbri adevărul si­tua­ţiei prezente, ştiu că ne simţi

curgându-ţi sângele mai repede. Ne simţi zbătându-ţi inima de dezgustul, lehamitea şi scârba pe care o re­sim­­ţim cu toţii faţă de tot ce se întâmplă. Poate că în tinereţea noastră blazarea încă nu ne-a împietrit de tot avântul. Dar ştiu că încet, încet… toate astea vor ajunge şi la tine. Tinerii sunt “motorul” naţiunii şi prea curând nu ne vom opri.

Nu pot decât să privesc cu şi mai mult drag şi să strig cu şi mai multă forţă ştiind că prin “sângele român” ce se scurge prin toţi se aude din ce în ce mai tare ecoul spiritelor noastre.

Ne simţi pulsând prin toate venele… tu, acelaşi român ca şi noi.

Mai devreme sau mai târziu vom fi cu toţii în Piaţă. Mă încântă şi mă minunează eliberarea asta.

Şi mai mult de atât, conştientizez ca “jinduirile” dreptăţii nu ard numai în noi. Ceea ce se întâmplă în Piaţa Universităţii este numai o umbră străvezie a situaţiei generale din lume. Grecia, Spania, Anglia, Bulgaria, Siria, Croaţia, Germania sunt câteva din tările în care protestele au luat o amploare mai dură decât scandările noastre senine. Mă cutremură şi mă fascinează solidariatea protestata­rilor în ciuda miilor de kilometri ce-i despart. Vocea Spaniei, a Siriei, au fost prezente şi în Bucureşti în Piaţa Universităţii. Vocea românilor se aude la fel de elocvent atât în Anglia, cât şi în Bulgaria.

Nu suntem numai noi, tinerii bucureşteni ce dorim un viitor mai bun. Suntem noi, tinerii acestei ge­neraţii, saturaţi de intrigile ce ne sfâşie civilizaţia.

Ce vedeţi, nu este doar acum, doar aici! Este peste tot, atâta timp cât va fi nevoie! (Adela Lupujurnalul.ro)

Exit mobile version