Unul dintre cei mai apreciați consilieri politici și experți geopolitici de la Moscova, un fel de Henry Kissinger al rușilor, afirma că soarta Ucrainei este deja decisă, iar Vladimir Putin va face totul pentru îndeplinirea planului pe care îl are.
Sergey Karaganov este fost consilier prezidențial al lui Boris Elțîn și Vladimir Putin. În prezent, acest analist respectat, inclusiv în Vest, conduce think tank-ul rus Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare.
Numele lui Karaganov este asociat cu o serie de idei revoluționare în politica externă rusă, precum „Doctrina Karaganov” privind drepturile etnicilor ruși care trăiesc în străinătate. Se spunea despre el că este omul care îl influențează pe Serghei Lavrov, ministrul de Externe. În relația cu Kremlinul, l-a consiliat pe Putin și convins să dezvolte conceptul „Eurasia mare”, insistând pe o apropiere a relațiilor economice și militare cu China.
Intervievat de jurnaliștii britanici ai publicației New Statesman, a susținut că Occidentul trebuie să înțeleagă un singur lucru din războiul din Ucraina – anume că lunga domnie a Americii în politica globală a luat sfârșit!
Chiar de la sfârșitul anului 2021, el susținea, că Occidentul doreşte să se confrunte cu China şi cu Rusia, însă nu dispune de resursele necesare pentru o astfel de confruntare. Deoarece Statele Unite ale Americii, nu se pot confrunta singure cu China sau cu Rusia, au atras de partea lor o serie de aliaţi, însă nici acest lucru nu a fost îndeajuns să le mulţumească.
O lume condusă de Occident timp de secole nu va mai exista. Dominaţia occidentală asupra lumii a atins apogeul în anul 1991, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, urmând în mod inevitabil declinul ei. Este un lucru pe care politicienii occidentali îl conştientizează destul de bine, motiv pentru care, în ultimii ani, ţările din Occident au început să reacţioneze cu înverşunare în domenii precum cel economic, diplomatic şi militar, prin recurgerea la anumite sancţiuni, intervenţii şi la alte metode.
Până la sfârşitul Războiului Rece, care s-a încheiat cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, SUA au devenit singura superputere din lume. Acest lucru a făcut ca Statele Unite să se considere numărul unu în lume şi să adopte o atitudine arogantă. În anii ’90, mai bine de 20 de ani, SUA au făcut frecvent o serie de mişcări prosteşti. Mai întâi au forţat Rusia să devină adversarul lor strategic, după care au lansat două războaie de agresiune împotriva Afganistanului şi Irakului, mişcări care au îngreunat dezvoltarea Statelor Unite.
În secolul XXI, China a avut parte de o dezvoltare naţională complexă, în special pe plan economic şi militar, fapt care a nemulţumit SUA. Pentru a evita o alinţă între China şi Rusia, precum şi să fie întrecute de China, Statele Unite s-au confruntat cu cele două ţări, însă au eşuat. Acest eşec a contribuit, în cele din urmă, la apropierea şi alierea celor două ţări. Statele Unite şi-au săpat singure groapa, iar în prezent, sub administraţia Biden, nimic nu s-a schimbat.
„Nu va mai exista Ucraina”
– De ce Rusia a invadat Ucraina?
– De 25 de ani, oameni ca mine spun că, dacă NATO și alianțele occidentale se extind dincolo de anumite linii roșii, în special în Ucraina, va exista un război. Mi-am imaginat acest scenariu încă din 1997. În 2008, președintele Putin a declarat că, dacă aderarea Ucrainei la Alianță a devenit o posibilitate, atunci nu va mai exista Ucraina. Nu a fost ascultat. Deci, primul obiectiv este de a pune capăt extinderii NATO. Au fost adăugate alte două obiective: unul este demilitarizarea Ucrainei, celălalt, denazificarea; creșterea ultra-naționalismului în Ucraina (…) începe să semene cu Germania în anii 1930. Există, de asemenea, un scop, acela de a elibera republicile din Donbas după opt ani de un constant bombardament ucrainean.
(…) Războiul cu Ucraina era inevitabil, poate peste trei sau patru ani, și ar fi putut avea loc chiar pe teritoriul rus. Deci, probabil, Kremlinul a decis că, dacă trebuie să lupți, să luptăm pe teritoriul altcuiva, pe teritoriul unui vecin și al unei țări frate, cândva parte a Imperiului Rus. Dar adevăratul război este împotriva expansiunii occidentale.
– La 25 februarie, Putin a cerut armatei ucrainene să-l răstoarne pe Zelenski. Mai recent, însă, pare să sugereze că este interesat să negocieze cu Zelenski. S-a răzgândit Kremlinul?
– Este un război și suntem în ceața specifică războiului, astfel încât opiniile se pot schimba. La început, poate unii au crezut că armata ucraineană va aranja un fel de lovitură de stat, astfel încât să avem o putere reală la Kiev cu care să negociem. Președinții recenți, și mai ales Zelenski, sunt considerați marionete.
– Care credeți că va fi obiectivul final în acest moment?
– Nu știu care va fi rezultatul acestui război, dar cred că va implica împărțirea Ucrainei, într-un fel sau altul! Sperăm că va mai rămâne ceva numit Ucraina la sfârșitul războiului. Dar Rusia nu își poate permite să ‘piardă’. Și dacă există cel mai mic sentiment că pierdem războiul ăsta, atunci cred că există și o mare posibilitate de escaladare a conflictului. Acest război este un fel de război-proxy între Occident și restul pentru o viitoare ordine mondială; iar Rusia este, așa cum a fost în istorie, punctul culminant al ‘restului’. Mizele elitei ruse sunt foarte mari – pentru noi este un război existențial.
„Articolul 5 din tratatul NATO este lipsit de valoare”
– Ați vorbit despre demilitarizarea Ucrainei, dar se pare că un astfel de obiectiv nu ar fi atins dacă Occidentul continuă să furnizeze Ucrainei arme. Credeți că Rusia va fi tentată să oprească acest flux și să riște, astfel, o ciocnire directă cu NATO?
– Absolut, există o probabilitate tot mai mare de ciocnire directă! Și nu știm care ar fi rezultatul. Poate că polonezii ar lupta, ei sunt întotdeauna dispuși. Ca istoric, eu știu că Articolul 5 din tratatul NATO este lipsit de valoare. Conform Articolului 5, care permite unui stat să solicite sprijin din partea altor membri ai Alianței, nimeni nu este efectiv obligat să lupte în numele altora! De asemenea, știu din istoria strategiei nucleare americane că este puțin probabil ca SUA să apere Europa cu arme nucleare (…) Este un scenariu abisal și sper că se poate ajunge la un fel de acord de pace între noi și America și între noi și Ucraina înainte de a merge mai departe în această lume incredibil de periculoasă.
– Dacă Putin vă cere sfatul, i-ați spune că Articolul 5 trebuie luat în serios sau nu?
– S-ar putea ca Articolul 5 să funcționeze, iar țările să se ralieze una în apărarea altuia. Dar împotriva unei țări nucleare ca Rusia… mă întreb, oare o vor face?! Să spunem așa: dacă SUA intervin împotriva unei țări nucleare, atunci președintele american care ia această decizie este un nebun! Nu suntem la 1914 sau 1939, acesta ar fi un pericol mai mare decât a fost atunci. Deci, nu cred că America ar putea interveni (…), iar Articolul 5 nu presupune obligații automate.
– Care a fost reacția dumneavoastră la comentariul președintelui Biden că președintele Putin nu poate rămâne la putere?
– Președintele Biden face adesea tot felul de comentarii. După aceea, este corectat de colegii săi consilieri, așa că nimeni nu ia în serios declarația asta.
„Părți din Ucraina pot fi împărțite. Românii…”
– Putin a susținut că Ucraina nu există ca națiune (…) Există sau este doar o parte a Rusiei?
– Nu sunt sigur dacă există o rezistență civilă masivă în Ucraina, așa cum sugerezi, mai degrabă decât doar niște tineri care se alătură armatei. În orice caz, nu știu dacă Ucraina va supraviețui, deoarece are o istorie foarte limitată a statalității și nu are o elită de construire a statului (…) Voi fi fericit dacă ucrainenii vor avea guvern eficient, viabil, spre deosebire de situația din ultimii 30 de ani. Ei au fost perdanții absoluți după prăbușirea URSS din cauza lipsei unei elite de construire a statului.
– Dacă va exista o împărțire, secțiunea controlată de Rusia ar păstra o independență sau ar fi absorbită?
– S-ar putea să existe un fel de absorbție, care s-a și întâmplat, de altfel, în republicile din Donbas. Indiferent dacă cei de acolo vor fi independenți sau nu, cred că ar putea fi. Desigur, există apeluri pentru referendumuri acolo, dar cum ai putea organiza referendumuri în timpul unui conflict, nu știu. Deci, judecata mea ar fi că o parte din Ucraina va deveni un stat prietenos cu Rusia, iar alte părți pot fi împărțite. Polonia va prelua cu bucurie unele părți din vestul Ucrainei, poate și românii și maghiarii, pentru că minoritatea maghiară din Ucraina a fost suprimată împreună cu alte minorități. Dar suntem într-un război complet; este prea greu de prezis.
„Trebuie să rezolvăm problema NATO”
– Se spune că Rusia va cădea sub controlul chinez…
– Influența economică a Chinei în Rusia și asupra Rusiei va crește, asta e clar! China are majoritatea tehnologiilor de care avem nevoie și are mult capital, deci nu există nicio îndoială în acest sens. Dacă Rusia ar deveni un fel de țară satelit, conform tradiției chineze a Regatului lor Mijlociu, mă îndoiesc. Dacă m-ați întreba cum aș descrie Rusia într-un singur cuvânt, acela este suveranitate. I-am învins pe cei care au căutat să ne conducă, începând cu mongolii, apoi Carl al XII-lea al Suediei, apoi Napoleon și Hitler. De asemenea, recent, am avut ani de dominație occidentală aici, a fost copleșitor. Și totuși, vedeți ce s-a întâmplat: Rusia s-a revoltat împotriva tuturor! Așa că nu mă tem ca Rusia să devină parte a unei mari Chine (…) Dar sunt foarte îngrijorat de dominația economică copleșitoare a Chinei din următorul deceniu. Oameni ca mine au spus că trebuie să rezolvăm problema Ucrainei, că trebuie să rezolvăm problema NATO, astfel încât să putem fi într-o poziție puternică față de China. Acum va fi mult mai dificil pentru Rusia să reziste puterii Chineze.
– Credeți că America beneficiază de acest război?
– În acest moment, da, pentru că marii perdanți sunt Ucraina și Europa, mai ales dacă UE va continua cu această misterioasă poftă de independență față de energia rusă.
Despre o „confruntare directă cu America”
– Ce s-ar califica drept înfrângere a Rusiei în Ucrainei?
– Nu știu. Avem nevoie de victorie. Nu cred că, chiar dacă am cuceri toată Ucraina și toate forțele militare ale Ucrainei s-ar preda, ar fi o victorie pentru că atunci vom rămâne cu povara unei țări devastate; una devastată de 30 de ani de conducere ineptă a elitei politice și apoi, desigur, devastarea în urma operațiunii noastre militare. Deci, cred că la un moment dat avem nevoie de un fel de soluție care să se numească pace și care să includă de facto crearea unui fel de guvern pro-rus viabil pe teritoriul Ucrainei și o securitate reală pentru republicile din Donbas.
– Dacă actualul impas ar continua ani de zile, ar fi o înfrângere?
– Impas înseamnă o operațiune militară uriașă. Nu, nu cred că este posibil. Mă tem că ar duce la escaladare pentru că lupta la nesfârșit pe teritoriul Ucrainei nu este viabilă.
– Ce înseamnă „escaladare”, este a doua oară când o pomeniți?
– Ei bine, escaladarea în acest context înseamnă că, în fața unei amenințări existențiale – și asta înseamnă o non-victorie sau o presupusă înfrângere – Rusia ar putea escalada. Și există zeci de locuri în lume în care ar avea loc o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii.
– Vă temeți că aceasta ar putea fi renașterea puterii occidentale și a puterii americane?
– Nu cred. Problema este că, în ultimii 500 de ani, fundamentul puterii occidentale a fost preponderența militară a europenilor. Această fundație a început să se erodeze din anii ’50 – ’60 încoace. Apoi, prăbușirea URSS a făcut să pară, pentru o vreme, că predominanța occidentală a revenit, dar acum este eliminată deoarece Rusia va continua să fie o putere militară majoră, iar China devine o putere militară de primă clasă.
(…) Civilizația occidentală ne-a adus tuturor mari beneficii, dar acum oameni ca mine și alții pun la îndoială fundamentul moral al civilizației occidentale. Din punct de vedere geopolitic, Occidentul va experimenta suișuri și coborâșuri (…) Șocurile continue vor însemna, desigur, și că democrația în forma sa actuală în majoritatea țărilor europene nu va supraviețui, deoarece, în circumstanțe de mare tensiune, democrațiile se ofilesc întotdeauna sau devin autocratice. Aceste schimbări sunt inevitabile.
Sursa: anonimus.ro
Adauga comentariu