C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Dan Diaconu: ”Turxit”

Războiul dintre Turcia și SUA pare a fi început din momentul în care CIA s-a implicat în tentativa de lovitură de stat care urmărea asasinarea lui Erdogan. În fapt, dacă stăm bine să ne gândim, acela este doar vârful vizibil întrucât idealul politic al „noului sultan” a fost acela de a recâștiga independența țării sale. Lovitura de stat a fost doar o altă încercare disperată de eliminare a unui adversar pe care SUA a încercat să-l elimine încă de la începutul activității sale politice.



Nu-mi dau seama cum de-a scăpat Erdogan până acum. Ori norocul, ori existența unei conștiințe naționale a turcilor, renăscute după atâta amar de vreme de cotropire mascată, ori altceva. E greu de înțeles, însă ceea ce se vede cu ochiul liber este realitatea, anume că Erdogan, de fiecare dată, a scăpat ca prin urechile acului. Și, după fiecare eșec, americanii au apărut jovial, întinzându-i mâna „prietenește”, de parcă n-ar fi știut nimic. Lucrurile nu puteau rămâne așa la infinit, iar vremea diplomației mascate pare a fi trecut.

„Linia roșie” pare a fi fost încălcată de către Erdogan în momentul în care a semnat achiziționarea de la ruși sistemului S400. Avem de-a face cu o premieră absolută deoarece e prima dată când Rusia vinde un sistem atât de avansat unei armate străine. Dacă mai punem în balanță și că, din punct de vedere strategic, acea armată face parte dintre dușmanii tradiționali, constatăm că ne aflăm într-o situație cel puțin ciudată. Care poate fi miza?

E limpede pentru oricine că Turcia face o echilibristică extremă. După ce a semnat achiziția sistemelor S400, a anunțat că dorește să achiziționeze avioane F-35. Tranzacția a fost blocată de oficialii americani din rațiuni, spun ei, de securitate. Lucru care devine de-a dreptul hilar în condițiile în care Turcia a fost „core partner” al proiectului F-35. Tradus, acest lucru înseamnă că a decartat bani în avans pentru a avea acces la tehnologia respectivă. Acum, când e vorba de achiziție, americanii dau din colț în colț și spun că n-ar kosher din cauză de S400, recomandându-le turcilor să renunțe la achiziția de la ruși în favoarea Patriot.

Aici însă trebușoara e complicată. Noii oficiali militari turci, aleși pe mustață dintre cei fără stagii în SUA, se pronunță împotriva unei asemenea achiziții întrucât – spun ei mai pe la colțuri – „nu sunt români ca să cumpere toate dejecțiile americane”. Achiziția S-400 s-a făcut strict pentru securitatea Turciei, iar când vorbesc despre securitate, mai nou, turcii se gândesc în primul rând la o agresiune din partea „marelui prieten” care tot orchestrează lovituri de stat militare, desigur, în numele democrației.

Că treaba cu prietenia Turcia-SUA se cam împute ne-o spune un lucru mai puțin cunoscut. Recent a apărut un interviu exploziv scos la iveală de Anne Speckhard, consultant al guvernului SUA în probleme de terorism. Interviul este acordat de o sursă care, chipurile, ar fi lucrat în cercul intern al ISIS și care acuză transparent serviciile secrete turcești de colaborare cu organizația teroristă. Fără a nega acest lucru – doar subsemnatul se numără printre primii și aproape singurii care v-au informat despre blatul turco-israelian de preluare a petrolului de la teroriștii ISIS, instrumentat, între altele, de fiul lui Erdogan – voi spune doar că interviul are toate șansele să fie unul fake, scos la iveală strict pentru a-i arăta pisica lui Erdogan. De ce e fake, e limpede: dacă ar fi vorba de un oficial atât de înalt al ISIS, ar trebui să vorbească în primul rând despre implicarea CIA în proiectul constituirii organizației teroriste, iar cu privire la Turcia ar trebui să spună despre modul în care serviciile turcești erau folosite ca proxy pentru transmiterea comenzilor venite din partea adevăraților stăpâni. Mă rog, sunt foarte multe treburi interesante și, în același timp sulfuroase, care ne vor fi confirmate în viitorul apropiat. Fake-interviul lui Anne Speckhard e doar prima mutare. Așa cum în conflictul cu Arabia Saudită turcii au lovit cu bazooka Kashoggi, ar trebui să ne așteptăm în viitorul apropiat la o bazooka similară în relația cu SUA.

Confruntarea diplomatică între Turcia și SUA e în toi. Turcii nu vor sub nicio formă să abandoneze achiziția de S-400. Mai mult, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a anunțat într-un interviu că, în cazul în care americanii vor refuza vânzarea de F-35 din rațiuni de „securitate”, Turcia se va vedea nevoită să achiziționeze avioane de generație superioară din alte părți. Și, ca să nu lase loc de interpretări, Cavusoglu a și numit alternativele: SU-34 sau SU-57.

Nu știu dacă ministrul turc a blufat, dar o asemenea tranzacție nu poate fi făcută fără o mișcare clară a Turciei, anume ieșirea din NATO. Nu cred că rușii ar putea fi atât de naivi să dea o asemenea tehnologie pe mâinile dușmanilor. Chiar dacă cele două avioane reprezintă penultima tehnologie rusească de luptă, nu cred că Putin ar risca înstrăinarea ei. Însă, în condițiile în care ar reuși extragerea Turciei din chinga americană, posibil ca deal-ul să treacă. Nu-i totuși de ignorat nici faptul că recenta întâlnire Putin-Erdogan este a treia întâlnire dintre cei doi oficiali de la începutul anului.

Probabil vă întrebați la ce ar trebui să ne așteptăm. În primul rând la o intrare pe o spirală ascendentă a retoricii turco-americane. În mod sigur, cele două țări vor continua să se acuze de „neprietenie”. Asta pe măsură ce operațiunile serviciilor americane se vor intensifica în Turcia. Deja fraudarea scrutinului este un semn puternic. Urmează altele, de intensități din ce în ce mai mari. Și e foarte interesant de privit, mai ales prin prisma faptului că Erdogan își joacă – așa cum a făcut-o de fiecare dată – absolut totul la masă. Dacă va câștiga, va deveni un important lider regional prin constituirea blocului militar TIQ – Turcia-Iran-Qatar. În caz contrar va fi judecat de absolut orice, compromis și băgat la pușcărie. Iar Turcia va redeveni colonie.

Acesta este probabil unul dintre cele mai crâncene meciuri ale viitorului imediat. Este meciul Turxit-ului care, dacă va fi câștigat de turci, le va marca într-un mod excepțional istoria. Dacă va fi pierdut, în mod sigur Turcia va fi fragmentată deoarece niciunul dintre oficialii americani nu va mai risca lăsarea liberă a unei țări cu un potențial atât de mare. Însă despre asta vom mai avea timp să discutăm.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

Related Posts

One Response “Dan Diaconu: ”Turxit””

  1. gheorghe says:

    “Nu-mi dau seama cum de-a scăpat Erdogan până acum.”
    ————-
    Ca si Fidel Castro.
    Fidel – khazar catolicizat… Maranos.
    Erdogan – khazar islamizat… Donmeh.
    Iezuitii – falanga khazara in administratia Papistasa.
    FBI – unealta khazara de supraveghere a administratiei americane.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss