MOTTO: „Florin Călinescu a dezvăluit că Virgil Măgureanu i-a propus să candideze la funcţia de preşedinte al României, dar l-a refuzat, astfel că a decis «să îl facă pe Traian Băsescu președinte»…”( DC NEWS, 12 iulie 2014)
Așadar, cetățeni, dacă nu refuza Florin Călinescu propunerea generoasă și absolut matură a lui Măgureanu Virgil, în 2000, îl bătea măr pe Ion Iliescu în alegeri și aveam președinte-actor încă de atunci. Poate în acest fel n-ar mai fi fost inflația asta de slujitori ai Thaliei pe liste în 2019 (la „slujitori ai Thaliei”, l-am băgat și pe Cumpănașu, care a interpretat frumușel rolul până acum). Mai mult decât atât, dacă dânsul participa la alegeri travestit în tanti Florica, avem doi-într-unul: și președinte-actor, și președinte-cu-fustă, deci stăteam OK și la egalitatea de gen, așa că nu ne mai trebuia în 2014 Elena Udrea, atât de „bună pentru România” și n-aveam nevoie nici de inimoasele Veorica și Ramona din 2019, deoarece ar fi fost destul de eficientă pe termen lung „tăntița” expediată cu voltă de pe platourile PRO TV-ului direct la Cotroceni, ca reprezentantă a sexului frumos, cu o oarecare ambiguitate în chiloți, desigur, dar pentru o țară așa de progresistă cum a ajuns România în prezent chestiunea asta ar fi părut chiar de bonton.
Dar n-a fost să fie… că nu și-a asumat Florin rolul suprem. Bine, nici Măgureanu nu l-a făcut președinte pe Băsescu în 2000, că era prea „fraged”, dar să zicem că le-a reușit frumușel băieților fenta în 2004. Chiar dacă Măguʹ nu mai era la vremea aia chiar inginerul-șef de la cazanul cu pucioasă. Ia fiți atenți aici:
Redactor: „Vi s-a propus și dumneavoastră să deveniți candidat la Președinție?”
Florin Călinescu: „Analiștii competenți au spus că am toate șansele în momentul ăla, pentru că era bătălia între Iliescu și Vadim Tudor. (…) Și au zis: «Hai, mă, să îl punem pe ăsta, din popor!»(…) Ei au crezut cu am contract cu Pro TV, cu Sârbu, şi când au aflat cu stupoare că eram singurul care nu aveam un contract cu nimeni, atunci mi-au zis că e necesar să semnez o hârtie (…) o formă de subordonare intereselor patriei (…). Atunci Virgil Măgureanu a zis «Nu vrei, nu?». «Nu!». «Atunci o să-l fac pe Traian Băsescu preşedintele României». În anul 2000. Mi-a spus-o cu martori.” (Florin Călinescu, interviu pentru GÂNDUL LIVE, în 2014, tot într-un an cu alegeri prezidențiale).
Dar eu cred că dânsul nu voia, de fapt, să-l concureze pe „maestrul” Băsescu Traian, ca să nu-i ia fața… pentru că pe nea Băseʹ tanti Florica l-a iubit sincer. În numele unei iubiri atât de frumoase și devotate, Florin al nostru, din POPOR, (ex-liberal, cu o tentativă de a candida de curând pe listele PMP, pentru un post de europarlamentar și, în fine, actual „verde” exact ca partidul pe care l-a fătat, după un travaliu sumar, într-o zi de vară a anului de grație 2019) spunea pe vremuri cele de mai jos:
„Dacă îmi va face propunerea (de a fi nominalizat de PDL pentru a ocupa un loc de deputat, rămas vacant, în 2010, n.n.) domnul Traian Băsescu voi accepta, dar s-o spună președintele, nu partidul. Partidul înseamnă niște oameni. L-am sprijinit pe domnul Traian Băsescu în campanie și cred că este cel mai bun președinte(…). Dacă a existat o discuție în acest sens în cadrul PDL-ului, acest lucru mă onorează. Eu nu sunt membru de partid, dar îmi place să cred că partidul e ca o armată: mergi până la capăt și la victorie și la înfrângere. Legătura mea de suflet cu acest partid este președintele Traian Băsescu. Dacă Traian Băsescu îmi spune : «Lași gargara și te duci ambasador la Washington! », spun: «Domnule președinte, am înțeles!»… “( ZIARUL FINANCIAR.ro, 30 ianuarie 2010)
Numai că „domnule președinte” se pare că n-a priceput ce-i solicita, în termeni atât de transparenți, iubitoarea tanti Florica… adică i-o fi spus ăla să lase gargara, dar ceva despre ambasador în State, nici gând!
Era de așteptat ca în urma unei așa lovituri sălbatice în sentimentele lui sincere, Florin Călinescu să constate că, până la urmă, timpul vindecă multe și că nu-i mai e necesar neapărat un-șut-în-cur-un-pas-înainte de la Băsescu. Și totodată că ăla nu mai e „tati” al lui , ci intră la grămadă:
„Nu pot să-l iau în serios pe Preşedinte, pe Primul Ministru ( poate pe Prim-ministru, n.n)… Uitaţi-vă la Johannis, uitaţi-vă la Dragnea, uitaţi-vă la fostul Ministru al Justiţiei, uitaţi-vă la Şerban Nicolae, uitaţi-vă la Turcan, uitaţi-vă la Băsescu… Cum să-i iei în serios? Trebuie să fii nebun, ori eu nu am înnebunit.”( LIFE.ro 22 martie 2017)
Așa că tanti Florica s-a reorientat către POPOR! căci cine altul, decât POPORUL ar putea s-o propulseze pe dânsa către Cotroceni, acum când ambițiile transatlantice i s-au ofilit la ușa lui George Maior, care pare a fi etern în funcție? Iată:
„Aș vrea să terminăm subiectul prezidențiale într-un fel anume: dacă în acest timp foarte scurt, extrem de scurt, se întâmplă ceva miraculos și un milion de români spun «Nene, dacă nu te bagi îți rupem picioarele»… ar fi singura posibilitate în care să mă înscriu în această toamnă în cursa prezidențială (…). Dacă un milion de români, prin diverse mijloace, spun «Marș acolo!», atunci mă bag. De asta mă bag, să fiu sluga unei părți a României, pentru că n-o să-i conving pe toți, nu sunt un om care trăiesc din iluzii!” ( DIGI TV, 2 august 2019)
Așa, în principiu, Florin Călinescu nu crede că se va întâmpla… dar, cine știe? Poate că POPORUL e mai puțin tare de urechi decât pofticiosul de Băseʹ, cel despre care dânsul zicea în 2008 că „…s-o fi săturat și el de gonflabile pe vapor”… și, dacă are auzul mai fin și-i mai serios în amorurile lui, POPORUL, zic, va pricepe apropo-ul.
Ar fi al patrulea actor pe listă… după Stanoievici, Mircea Diaconu și Cumpănașu- pe care l-am trecut în aceeași categorie deși n-are studii, ce-i drept, dar are ceva …mmmm… cum să spun, nativ…
Îmi pare rău că nu-i văd pe dornici să candideze la președinție și pe Victor Rebengiuc, Oana Pellea, Tudor Chirilă, Marius Manole… ce campanie electorală am fi avut! Ce scene… ce aplauze!
Și ce mai Caragiale, Doamne! Ce mai Caragiale!
Autor: Luminița Arhire
Sursa: Luminița Arhire Facebook
Adauga comentariu