Așa după cum era de prevăzut, referendumul lui Klaus Iohannis a fost degeaba. Eu nu am televizor, dar din ce am văzut prin presa electronică, nu am fost singura care să avertizeze că referendumul președintelui Iohannis era neconstituțional; măcar Traian Băsescu, dacă nu și alții, făcuseră această observație elementară.
Se vedea nu numai din stîngăcia neprofesionistă a întrebărilor, care păreau făcute de sociologii de la Academia Națională pentru Securitatea Gradaților Fără Minte, ci și din principiul în sine, promovat și de campania ”Fără penali”, și de un mic grup activ de populiști radicali, aparținînd unei organizații oculte, dar foarte agresive, care se ocupă cu atacul la Constituție și Curtea Constuțională mult mai mult decît cu atacul la PSD.
Principiul sau mai degrabă principiile sunt elementare.
Primul este universalismul, care e la temelia dreptului roman și european. Nu se pot da reguli separate pentru anumite categorii. Corupții nu pot fi condamnați sau amnistiați sau excluși pe alte reguli decît violatorii, pedofilii, criminalii în serie sau masturbatorii în public. Cît de cretin trebuie să fie cineva să nu priceapă chestia asta? Nu trebuie doctorat în drept constituțional.
Un referendum de acest gen nu poate propune lucruri care sunt contra constituției actuale și a principiilor de drept. Cum just subliniază Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH), într-un comunicat de presă remis vineri, poporul a aprobat prin referendum Constituţia României, inclusiv articolul 152, denumit „Limitele revizuirii” (Constituţiei – n.n.). Potrivit acestui articol, Constituția nu poate fi revizuită sau modificată, dacă, printre altele, acea revizuire are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Că mîine poate exista majoritate să se calce în picioare decizia definitivă a justiției în cazul Sorinei, sau să se aprobe pedeapsa cu moartea, sau să-i criminalizăm din nou pe homosexuali. Dar de asta există Constituția ca regula supremă, să fie deasupra tuturor, lideri și popor. Sunt sigură că Moise Guran sau Rareș Bogdan au explicat, ca ziariștii profesioniști în mod imparțial acest lucru, chemîndu-i pe cei mai buni constituționaliști cu publicații internaționale la emisiunile lor, ca nu cumva să scoată lumea din casă de pomană. Sau n-au făcut așa?
Utilitatea referendumului a fost doar să mobilizeze oameni fără nicio înțelegere a statului de drept contra PSD chiar pe pretextul statului de drept. Remarc că acești măncători de integritate pe pîine nu au observat că dna Lagarde, noua desemnată de Emmauel Macron să conducă Banca Cetrală Europeană (primită cu aplauze binemeritate) are și ea o condamnare. Usereplușii din Parlamentul European nu au emis nici o vocală pe tema asta, deși cazul era asemănător cu cel pentru care a fost anchetat Vosganian.
Nu înseamnă că trebuie să alegem oameni condamnați sau să îi lăsăm în funcții. Dar și acum judecătorul îi poate exclude: Adrian Năstase și Dan Voiculescu au asemenea interdicții. O modificare a Constituției era -cum am spus la acea vreme- nu doar imposibilă, ci și inutilă. Ca să avem o practică judiciară mai unitară nu asta trebuie făcut. Ca să avem o practică administrativă în care un manager public cu reclamații de corupție (nici nu e nevoie de plîngeri penale) nu stă în funcție pînă la condamnarea definitivă e și mai simplu. Desigur, nu a pus nimeni în Codul Administrativ un amendament – nu era nevoie de nicio Constituție schimbată… Și, desigur, incitatorii populiști au avut grijă să nu discute căi concrete de realizare, ci doar să pună lemne pe foc și să cheme la petrecere pe toți neavizații, în cap cu actori celebri care au găsit o cale ieftină să-și facă popularitate.
Asemenea grupuri, odată create, persistă. Asistăm la crearea unei partide criptofasciste, care e pe fond contra ordinii constituționale și vrea judecata poporului, nu a legii, pentru care va fi furnizat de undeva și un lider – Iohannis e doar un vehicul șters, care a mers cu acest referendum populist contra instinctelor lui mai bune, că i-a fost teamă că dacă nu călărește valul îi trece valul peste cap. Să vezi ce mai rămîne din instituțiile statului de drept după ce iau ei puterea – timpurile astea, cînd sub dictatura anecdotică a PSD doar șeful PSD ajungea la închisoare, vor fi cam ca Ungaria sub socialiștii corupți înainte să vină Orban.
Lumea se va întreba cum a fost posibil, cum tot aud lamentări azi cu Ungaria.
Păi e foarte simplu. Vă dau numai un exemplu, Ca parte din antrenamentul lor, această grupare obscur finanțată dar foarte vizibilă și-a făcut o aplicație
Și atunci au mers mai departe.
P.S.: Nu e tîrziu. Dar lucrează vreun partid la ora asta la articolele de lege constituționale și legislația secundară necesară ca să previi corupții în funcții, cu care să se prezinte în ceasul unu după alegerile viitoare pe care le va pierde PSD? Nu.
Autor: Alina Mungiu-Pippidi
Sursa: România curată
Adauga comentariu