Dan Diaconu: ”Greco și jigodismul”

Orice om care a terminat ciclul gimnazial și care a beneficiat de o minimă educație în ceea ce privește drepturile, libertățile și funcționarea statului de drept, nu poate face altceva decât să se crucească citind inepțiile cuprinse în Raportul Greco. Dacă ești picat din cer și citești recomandările de-acolo, în cel mai bun caz poți considera că raportul a fost scris la beție sau, cine știe, la vreo întâlnire de drogați în care s-au amestecat prafurile cu lichide pentru a se elimina orice urmă de rațiune.



Cum poți afirma că SIIJ e o secție manipulată politic în condițiile în care aceasta este singura Secție din cadrul Parchetului în care se accede pe bază de concurs, iar singura instituție implicată în numirea șefilor e CSM? Spre deosebire de Parchetul General, DIICOT sau DNA unde numirile se fac eminamente politic(propune Ministrul Justiției, CSM dă un aviz consultativ, iar președintele numește!), pentru a ajunge la SIIJ trebuie să susții un concurs, iar de implicat în toată operațiunea se implică strict CSM.

Desigur, GRECO nu vede cu ochi buni SIIJ însă nu scoate nicio vorbuliță despre modalitatea în care DNA a înființat absolut ilegal o secție proprie de investigare a magistraților care, pentru a crea presiune, deschidea din oficiu dosare oricărui magistrat. Și nici despre numirile politice care se fac la șefia DNA. Aici nu mai e cazul, mai ales în condițiile în care Ministerul Justiției nu s-a grăbit să numească pe nimeni. Că dacă ar fi făcut-o, să fi văzut atunci târâit cu curul prin țărână!

Și, cum tot o ardem cu corupția, se pare că nimeni nu vede cum legea se încalcă la DNA fără nici cea mai mică remușcare. Procurorul Marius Iacob este ținut ca adjunct al DNA în ciuda faptului că a fost sancționat profesional. Este o sfidare a unei hotărâri a ICCJ. Spun asta pentru că tot o ardem cu „respectarea legii”. Iar dacă mai punem în balanță și protocoalele prin care SRI se întronizase ca stăpân absolut al justiției ne putem face o imagine a balamucului care plutește prin mediul juridic autohton.

Jegul GRECO vine după ce numeroase alte rapoarte jegoase au lovit România. N-ar trebui să uităm imbecilitățile și aberațiile cuprinse în CV sau idioțeniile promovate de Curtea de la Veneția. Probabil, un cititor care nu prea e la curent cu modul în care se mișcă treburile în Europa ar spune că nu-i normal să mă iau cu atâta nonșalanță de o groază de organisme „independente”. Doar se spune că „atunci când doi spun că ești beat, du-te și te culcă”. Însă asta e valabilă atunci când cei care-ți spun că ești beat sunt dezinteresați.

În cazul Uniunii Europene treburile au ajuns atât de flagrante încât adevărul nu mai valorează nici cât două cepe degerate. Exemplele sunt multiple. În timp ce la Paris, când jandarmii îi crâmpoțesc pe ăia de la Vestele Galbene se numește că e o acțiune democratică de restabilire a ordinii. Când jandarmii de la București ripostează împotriva unei tentative de lovitură de stat în care se utilizează inclusiv cocktailuri Molotov, se spune că e o încălcare a libertăților. Când Ministrul Justiției din Germania îl concediază pe Procurorul Șef pe motiv de începerea unei anchete de corupție împotriva partidului aflat la butoane se numește că e o exercitare a drepturilor politice. Când însă este eliminată de la DNA plagiatoarea Koveși, după o serie inimaginabilă de abuzuri, se sare de cur în sus că s-a cocoșat lupta anticorupție.

Pentru a face o listă cu dublele măsuri mi-ar trebui probabil un spațiu cât al unei enciclopedii. Ar fi o chestiune inutilă întrucât întreaga Uniune Europeană pare a fi o construcție făcută având dubla măsură în gând. Când e vorba de politica bugetară, mai marii Uniunii au dreptul să ignore deficitul excesiv, în timp ce peștilor mai mici li se dă în cap și-atunci când se apropie de limita de deficit. Nu mai pierd timpul întrucât dubla măsură e prezentă peste tot: în justiție, politică, afaceri, ba chiar și-n alimentație.

Există însă o chestiune care face diferența: gradul de inteligență al națiunilor. În timp ce noi suntem proști făcuți grămadă, minunându-ne la orice aberație spusă de-un trimis al Înaltei Porți, ungurii, polonezii, cehii etc. cenzurează tot, trec prin filtrul propriu și privesc critic orice recomandare. Până și bulgarii s-au trezit din letargia care-i cuprinsese și-au început să-și agite sabia. Noi însă rămânem umili și prostovani așa cum am fost o istorie întreagă.

Și pentru că am făcut apel la istorie, ce anume mai poți comenta în momentul în care afli că jigodia aia de Iuliu Maniu a fost agent britanic? Sau că ticăloșii ăia de Brătieni au adus o familie de venetici din fundul Germaniei în capul țării? La asemenea fapte de vitejie te mai poate mira că țara e condusă de-un agent BND sau că la SIE se rotesc șefii în funcție de serviciile externe cărora aparțin. Sau că SRI e condus când de americani, când de … hai să vă văd dacă știți ce țară se află acum la butoane!

Știu că întreaga Uniune Europeană e un cuib de agenți acoperiți. Că Timmermans vine din spionajul olandez, la fel cum Manfred Weber vine din ăla german. Diferența dintre noi și ei constă în faptul extrem de jenant că, în timp ce ei caută să servească interesele țării din care provin, jegurile noastre caută să le servească interesele lor.

Suntem într-un stadiu de descompunere extremă. A nu-ți mai păsa de propriul interes, a căuta să-ți vinzi țara chiar și făcând dumping, iată realitățile triste pe care le vedem zi de zi. Rapoarte precum MCV sau GRECO sunt doar dovezile sfidării pe care politicienii de doi bani ne obligă s-o înghițim zilnic. În loc să dăm de asfalt cu nesimțirile care ni se servesc zilnic, în loc să expulzăm ăpe bandă rulantă acei ambasadori infatuați care-și permit să încalce nu doar normele diplomatice, ci și pe cele de bun simț, noi lăsăm capul jos. Asta face diferența între suveran și slugă. Dacă visați la suveranitate, fiți conștienți că primul pas către aceasta se poate face doar după ce ne facem curățenie în propria ogradă lichidând slugile. Altfel nu putem reclama un statut superior celui de iobag!

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice