Ce se află în spatele arestării fondatorului WikiLeaks, Julian Assange

Julian Assange a fost tîrît afară din Ambasada Ecuadorului de la Londra unde a petrecut deja aproape 7 ani. Președintele Ecuadorului, Lenín Moreno, susține că a ridicat azilul conferit fondatorului WikiLeaks, datorită faptului că este ”nepoliticos și agresiv”, în discuție fiind imagini circulate pe internet, pe care președintele presupune că le-ar fi pus în circulație WikiLeaks, de la o petrecere a familiei, la Geneva.



Assange s-a refugiat în urmă cu aproape 7 ani la ambasadă, pentru a scăpa de extrădarea în Suedia, unde era acuzat în mod flas de agresiuni sexuale, acuze care între timp au fost retrase, în luna mai 2017.

Assange a fost încătușat și scos din clădirea Ambasadei de nu mai puțin de 7 persoane, fiind tîrît în duba poliției londoneze. Președintele Moreno a făcut referiri la faptul că Assange nu și-a întrerupt legăturile cu WikiLeaks, arătînd că cea mai recentă scurgere de documente a avut loc în luna ianuarie, cînd au fost făcute publice documente ale Vaticanului. Președintele Moreno se temea și de faptul că prin Assange, predecesorul său, fostul președinte Rafael Correa, l-ar spiona. Populistul Correa a fost acuzat de Moreno că ar fi ”autoritarianist” și că ar cenzura presa! În fapt, președintele Moreno avea motive temeinice să fie furios, întrucît WikiLeaks a postat pe data de 5 aprilie o informație care îl viza direct și care, iată, tocmai se confirmă!

Metropolitan Police Service a anunțat că Assange este deținut la o secție a poliției și că va fi dus în fața magistraților de îndată ce va fi posibil, dar că viața lui Assange nu este în pericol.

WikiLeaks a comunicat că Julian Assange ”a fost arestat în baza unui mandat de extrădare american pentru conspirație cu @xychelsea pentru publicarea informațiilor clasificate care dezvăluie crimele de război în 2010”, informația fiind preluată și distribuită și de Edward Snowden.

Chelsea (Bradley) Manning, fost analist al armatei, a fost condamnat(ă) pentru scurgerea unor informații militare și diplomatice către Wikileaks. Manning a făcut public un clip în care se vede cum elicopter Apache deschide focul asupra unui grup de persoane, omorînd 12, dintre aceștia 2 fiind ziariști ai Reuters și rănind și copii. Alte documente secrete privind prezența militară americană în Irak și Afganistan (peste 200.000), au fost dezvăluite de către Chelsea Manning în 2010. Sentința pronunțată a fost de 35 de ani de închisoare, dar Manning, care între timp își schimbase sexul în detenție, a fost grațiat(ă) de fostul președinte Obama, în 2017, fiind reținută din nou, aparent pentru a depune mărturie împotriva WikiLeaks.

Tot în 2017, fostul șef al CIA, Mike Pompeo, a declarat că WikiLeaks este “non-state hostile intelligence service”, iar procurorul general Jeff Beauregard Sessions a spus că arestarea lui Assange este o prioritate pentru Stratele Unite. Un an mai tîrziu, în cursul lunii noiembrie 2018, s-a aflat că Assange a fost pus sub acuzare în Statele Unite, dosarul nefiind public.

Dar, minuni există! Iată că acum documentula apărut și se poate citi AICI.

Partea tristă ce rezultă din document este că acuzarea consideră că Assange a conspirat cu Manning în vederea publicării documentelor militare în chestiune. Pentru Assange, acest lucru ar putea aduce o încarcerare similară cu cea stabilită pentru Manning, de 35 de ani! De departe cei mai înverșunați împotriva lui Assange sînt cei din ”mlaștina” de la Washington, din tabăra democrată și ”deep state”-ul. Se pare că aceștia au reușit să determine arestarea fondatorului WikiLeaks.

Odată cu arestarea survenită la Londra, lucrurile încep să ia o întorsătura ciudată și în Suedia! Nu că asta ar mai mira pe cineva. Potrivit publicației Expressen, avocata Elisabeth Massi Fritz care o reprezintă pe una din femeile care a depus plîngere împotriva lui Assange pentru hărțuire sexuală, susține că va depune toate eforturile pentru ca procuratura suedeză să redeschidă cazul închis în 2017, la șapte ani după consumarea ”hărțuirii” care a ajuns pe tapet în contextul mișcării #MeToo. Faptele de care este acuzat fondatorul WikiLeaks se prescriu abia anul viitor în luna august, după cum informează Sputniknews. Concomitent, însă, procuratura suedeză a anunțat că a înregistrat o cerere pentru a redeschide ancheta, cererea fiind preluată de adjunctul procurorului șef, Eva-Marie Persson. Celeritate, nu glumă!

Dincolo de toate, WikiLeaks susține că tocmai președintele Lenin Moreno l-ar fi vîndut pe Julian Assange americanilor. Ceea ce, există mari șanse să se adeverească în zilele următoare.

Prima reacție internațională a venit de la subsecretarul Ministerului de Externe italian, Manlio Di Stefano, care potrivit agenției ANSA, a cerut Londrei să îl elibereze pe Assange, calificînd arestarea ca fiind ”deranjantă”, ”o expresie a intoleranței față de cei care promovează transparența și libertatea”.

Ben Wizner, director al American Civil Liberties Union (ACLU) a declarat: ”Orice urmărire penală inițiată de Statelor Unite împotriva dlui. Assange pentru cele publicate de Wikileaks ar fi ceva fără precedent și neconstituțional și ar deschide concomitent ușa unor investigații penale îndreptate împotriva altor organizații de știri. În plus, urmărirea penală a unui editor străin pentru încălcarea legilor privind secretele din SUA, ar stabili un precedent deosebit de periculos pentru jurnaliștii din Statele Unite, care încalcă în mod regulat legile privind secretul străin pentru a furniza informații vitale pentru interesul publicului”.

Cea mai șocantă parte a cazului Assange este reacția presei însăși! Cu siderare observăm că afară de Ruptly, care a transmis de la fața locului, reporterii așteptînd evenimentul încă de pe data de 5 aprilie în fața ambasadei, nu există vreo mare solidarizare cu Julian Assange. Ceea ce spune enorm de multe despre situația în care se găsește presa la ora actuală și despre cît de uriaș este pericolul globalist.

Autor: Ambrus Bela

Sursa: Samizdatul