La intrarea în Biblioteca Academiei Române un geam de o mărime considerabilă găzduiește anunțuri și afișe astfel lipite încît cel care deschide ușa să afle cu acest prilej despre nu știu ce lansare de carte sau despre nu știu ce sindrofie științifică urmată, în stil românesc, de ceva d-ale gurii.
De mai mult timp, printre aceste afișe îți atrage privirea și unul conținînd un avertisment:
Acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu. Limbajul administrativ sec dă seamă de o realitate provocatoare de emoții gata să se transforme în leșinuri.
Spațiul e Biblioteca Academieii. Cu sala de lectură în care noi, cititorii, plecăm liniștiți în trecut convinși că dinspre prezent, cel puțin în sală, nu ne pîndește nici un pericol. Cu depozitele, birourile, atelierele în care lucrează, potrivit progamului de salariat, sute de persoane.
Toate aceste ființe vii sînt avertizate, chiar de la intrarea în clădire, că în orice moment pot fi victimele unei tragedii fatale în cazul unui spațiu care funcționează fără autorizație la incendiu.
Cînd am dat ochii întîia oară cu acest afiș mi-am zis că e o glumă. După ce am aflat că nu e glumă, că pompierii, după verificările de rigoare, au obligat instituția să se dea în vileag prin acest afiș ca una lipsită de măsurile cerute de evitarea unei incendiu devastator, am socotit că afișul va fi scos după cîteva zile. Mi-am zis:
Pompierii i-au luat pe nepregătite pe cei de la BAR. Cei de la BAR au pus afișul, dar în cîteva zile se vor grăbi să ia măsurile în urma cărora afișul va fi scos ca în conflict cu adevărul.
Ei bine, afișul e și azi pe geamul BAR. De fiecare dată cînd intru simt nevoia să-mi fac cruce. Gestul celui care își încredințează soarta în mîna lui Dumnezeu. La
o adică, la un incendiu, singurul care mă poate salva e Dumnezeu, managerul celui mai mare SMURD din istoria umanității.
Un afiș identic, pus tot de pompieri, poate fi văzut la un Mega image de pe Bulevardul Magheru. Aici însă afișul e plantat la ieșirea de la casă. Avînd în vedere că de aici pînă la ușă mai e puțin, simți nevoia să-ți faci cruce fericit că n-a izbucnit nici un incendiu în timp ce rătăceai la etaj în căutarea unui produs.
Pe 30 octombrie 2018, amintindu-și că în urmă cu trei ani a avut loc Tragedia de la Colectiv, Radio România Actualități consemna nu fără stupoare:
„La trei ani de la tragedia de la Colectiv, România este încă plină de baruri, cluburi, pensiuni sau malluri, care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Pompierii spun, în cel mai recent bilanţ, că sunt peste 3.200 de astfel de unităţi în toată ţara, care nu îndeplinesc nici măcar cerinţele pentru avizare. În plus, 280 de cluburi precum Colectiv nu au autorizaţie de securitate la incendiu.”
Știrea m-a mai liniștit. Nu sînt singurul român care intră zilnic într-o clădire amenințată în orice clipă de un incendiu ivit și amplificat de absența măsurilor de securitate.
N-am nici o îndoială că peste tot unde instituțiile publice funcționează fără autorizație de securitate la incendiu sînt lipite afișe prin care posibilele victime sînt avertizate că intră în clădirea respectivă pe cont propriu. În timp ce fotografiam afișul de la BAR, un coleg de sală de lectură m-a liniștit în privința opțiunii mele pentru BAR chiar dacă îi lipsește autorizația de securitate la incendiu. Un afiș identic e și la Biblioteca Națională.
Cum s-a ajuns la această formă fără fond? Cum de e posibil în România care vrea să scape de blestemul lui Caragiale această situație absurdă, greu de conceput și într-o ficțiune:
Absența măsurilor de securitate în caz de incendiu n-au dus la preocuparea de a le lua, ci la preocuparea de a pune un afiș prin care cei care folosesc spațiul respectiv să fie avertizați că nu s-a luat nici o măsură. Una e să mori ars fără a ști că așa se va întîmpla în cazul unui incendiu și alta e să mori ars știind că așa se va întîmpla din chiar clipa în care ai pășit în clădire. Răspunsul e simplu.
După Tragedia de la Colectiv România a cunoscut un hei-rup al măsurilor luate pentru a preîntîmpina astfel de tragedii în viitor. Și pentru că tragedia de la Colectiv a fost pusă și pe seama funcționării clubului fără autorizație de incendiu, pompierii au purces la controale în toate clădirile care găzduiesc acțiuni cu publicul. Ar fi fost normal ca, după controale, instituțiile respective să ia măsurile cerute de pompieri pentru a beneficia de autorizație de incendiu. Instituțiile n-au luat. Au afișat în schimb, potrivit legii, avertismente prin care cei care intră sînt avertizați că o fac pe cont propriu.
Avem astfel un exemplu, un exemplu grăitor, de felul românesc în care s-au transpus în practică lecțiile trase din tragedia de la Colectiv.
E singurul caz în care după trecerea heirupului de la început, nu s-a mai făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit să se facă pentru a preîntîmpina tragedii precum cea de la Colectiv?
După tragedie, din cîte ne amintim, Klaus Iohannis a convocat la Cotroceni reprezentanți ai celor care protestau în Piață cerînd măsuri urgente în toate domeniile impuse de lecția Colectiv.
La acestă întîlnire, convocată de Klaus Iohannis nu pentru a lua cunoștință de măsurile care trebuie luate după lecția Colectiv, ci pentru a concretiza Operațiunea Colectiv, de instalare a Guvernul ui Meu, unul dintre participanți, doctorul Dragoș Slăvescu, a prezentat, potrivit presei, un set de măsuri menite a preîntîmpina, cel puțin din punctul de vedere al asistenței medicale, brambureala care a făcut să sporească numărul victimelor prin condițiile dezastruoase din spitale. Doctorul vorbea în cunoștință de cauză. Fusese în noaptea Tragediei la Spitalul clinic de urgență, în prima linie a bătăliei duse de medicii români pentru salvarea celor arși. Printre altele, Dragoș Slăvescu a arătat că în cazul arșilor condiția de esență a salvării lor e izolarea lor perfectă grație unor secții specializate în așa ceva. „Trebuie să recunoaștem că avem foarte puțini specialiști în domeniul arșilor grav, precum și personal specializat adecvat, pentru că de logistică și infrastructură pentru acești pacienți nici nu poate fi vorba. De ce nu au vrut să recunoască autoritățile competente acest aspect este de neînțeles și trebuie să răspundă!!!” spunea doctorul Dragoș Slăvescu într-un interviu din 10 decembrie 2015 luat de ziarulprofit.ro despre întîlnirea de la Cotroceni.
S-a rezolvat ceva în domeniul asistenței acordate celor arși dintre cele sesizate de Dragoș Slăvescu și de alte cadre medicale lucide? Cu prilejul aniversării a trei ani de la Tragedie, un articol din Hotnews semnala: pe 30 octombrie 2018
„România nu are, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv, condiții pentru a trata nici măcar un singur pacient „mare ars”, o spun chiar medicii care se lovesc de astfel de cazuri. Ministrul Sănătății declara, însă, recent, că în țara noastră sunt 11 paturi de siguranță pentru cazurile grave de pacienți cu arsuri, însă mai mulți medici au explicat, pentru HotNews.ro, de ce paturile la care face referire Sorina Pintea – 6 la Spitalul Floreasca și 5 la Spitalul de Arși din București – sînt departe de a fi sigure pentru acești pacienți. Cheia problemei: lipsa de infrastructură care să permită izolarea perfectă a acestor răniți, în lipsa căreia orice renovare/dotare sînt insuficiente.”
Cum se explică situația asta revoltătoare? Pe lîngă eternul nărav românesc al heirupurilor avînd drept rezultat situații caragealicești precum cea cu afișul care avertizează că o clădire n-are condițiile cerute de prevenirea unui incendiu, în cazul Tragediei de la Colectiv, și-a spus cuvîntul și criminala deturnare a atenției de la slăbiciuni ținînd de nerespectarea procedurilor, de faimosul Merge și așa, de iresponsabilitatea autorităților. Autorul acestei deturnări e chiar Klaus Iohannis. Din start, el a desemnat drept principal singur vinovat de Tragedie corupția.
Duminică, 1 noiembrie 2015, Klaus Iohannis a postat pe site-ul Administrației prezidențiale, pentru a-i conferi valoare de mesaj oficial, un filmuleţ cu un discurs din care cităm finalul: „Nu mai putem lăsa corupţia să se întindă pînă ucide.”
De îndată, aparatul de Propagandă al Sistemului care-l ține la putere mai ceva ca o Gardă pretoriană pe Klaus Iohannis s-a pus în mișcare pentru a-i face din acest măcănit sloganul protestelor organizate pentru căderea Guvernului Ponta și aducerea la putere a Guvernului Meu 1, al lui Dacian Cioloș.
Această deturnare din motive politicianiste a adevăratelor cauze ale Tragediei explică toate dezastrele ulterioare în legătură cu Tragedia.
Și lungirea procesului, doarece imediat DNA s-a grăbit să deschidă dosar de corupție, cînd aici era vorba de un dosar de tembelism, și ambsența măsurilor, atît în domeniul prevenirii incendiiilor, cît și în domeniul asistenței medicale. Dacă președintele României folosea Tragedia pentru a declanșa un Război național împotriva mentalității Merge și așa, azi, la aniversarea a 3 ani de la Colectiv, am fi putut constata și unele lucruri îndeplinite în urma lecției din 30 octombrie 2015. Și pe 30 octombrie, 2018, președintele României ar fi avut de trecut în revistă ce s-a făcut și ce nu s-a făcut biciuind guvernul, autoritățile să transpună în practică măsurile prin care s-ar preîntîmpina viitoare Tragedii.
Președintele s-a mulțumit cu minimul efort intelectual.
Cel dat de depunerea unei coroane de flori.
Ca și în anii anteriori, dezbaterii măsurilor ce trebuiau luate după Tragedia de la Colectiv i s-a preferat bocirea ipocrită a victimelor.
Autor: Ion Cristoiu
Sursa: Evz
Adauga comentariu