Mă uit la #rezist şi la presa afiliată şi-mi vine să mă crucesc:
– toate goarnele de presă ale mişcării sunt insolvente, dar militează pentru politici rigide „de dreapta”, fără subvenţii;
– cam toţi aşa-zişii jurnalişti sunt plătiţi la semi-negru, prin intermediul unor scheme absolut netransparente, incapabili să trăiască altfel din propria activitate, dar, la unison, condamnă faptul că Giuliani a fost plătit transparent – lucru normal de altfel în SUA – pentru analiza documentelor şi elaborarea scrisorii deschise către Plăvan;
– articolul care „dezvăluie” scandaloasă plată către Giuliani este unul „sponsorizat”, adică s-a plătit pentru a fi inclus şi pentru a avea o vizibilitate mai bună pe platforma Politico.eu;
– toţi #rezistenţii se consideră mai deştepţi decât „ceilalţi”, dar marea lor majoritate sunt incapabili să lege coerent două-trei cuvinte(episodul cel mai relevant este cel în care un grup rezistenţi monosilabici le făceau proaste pe participantele la întâlnirea femeilor din PSD, unele dintre ele având IQ triplu faţă de acei nevertebraţi);
– întreaga logică a #rezistentului se reduce strict la slogane. E o deformaţie preluată din comportamentul slugarnic al sclavetelui corporatist care, pentru a face „carieră”, se auto-educă să nu mai treacă absolut nimic prin filtrul propriu, luând ca literă de lege spusele superiorului şi având aceeaşi pretenţie de la subordonaţi. Cu toate că trăieşte într-o negură informaţională, #rezistentul se consideră informat şi vigilent;
Dacă nici acestea nu sunt dovezi de schizofrenie…
Autor: Dan Diaconu
Sursa: Trenduri economice
Adauga comentariu