Cum vindeci România? Cu spovedanie.
O logică de genul: ”marș, ca să mă așez eu” nu va vindeca niciodată țara asta.
De fapt trăiesc de multe ori senzația că nimeni nu dorește vindecare. Unii doresc să nu cumva să fie ei deranjați de la putere. Alții doresc să ajungă ei la puterea ocupată de ăilalți.
Lupta împotriva corupției a devenit cea mai bună justificare pentru corupția „bună”. Auzi o grămadă de voci, nu de oameni chiar proști, care spun relaxați că e bine că ambasadele statelor tutelare fac trafic de influență, corupție, că pun presiune pe un stat ce ar trebui să fie suveran ca să stoarcă țara de profit.
Aia ar fi ”corupție bună”, occidentală, nu ca asta balcanică, care trebuie convinsă.
Corect, parcă e mai nobil să suferi de un cancer metastaziat (sună și mai științific) decât de vreo holeră căcăcioasă…
Mediul academic românesc începe să se revolte, pe bună dreptate, în fața prostiilor ideologice. Dar alternativa nu este un învățământ academic calitativ ci ca escrocheria academică ”a noastră”, cu tați care își fac copiii doctori, mici șpăgi care țin loc ba chiar depășesc competențe intelectuale, aflări în treabă, conferințe internaționale făcute cu ….universitatea din Bălți, etc., să poată merge mai departe.
Lupta pentru familie nu are și soluții pastorale. Nu ne interesează convertirea homosexualilor ci…să ne ”apărăm” de ei. Chiar așa de slabi suntem încât trebuie să ne apărăm și nu să cucerim sufletele lor?
Milioane de români care au plecat în străinătate ca să muncească, destabilizând piața muncii de acolo, stricând pacea unor societăți așezate, cu manele și comportament ”made in Vaslui” și alte milioane de români înrudiți cu ei, luptă de zor împotriva….migrației. Nu de alta, dar migratorii nou veniți pot deranja pe migratorul moldo-vlah ce deja a pus controlul asupra lumpenului occidental…
Suntem antisemiți sau filosemiți în funcție de ce spune Dragnea. Dacă PSD ar fi fost împotriva mutării ambasadei la Ierusalim, antisemiții manifești de acum ar fi fost filosemiți nervoși și sioniști, De altfel toată politica noastră externă este de fapt o extensie a umorilor noastre interne. Și de asta nu există niciun motiv să fim tratați cu seriozitate de cei de afară.
Abuzurile sunt bune și rele după cum ne ajută. Securitatea comunistă a fost rea, dar un SRI care face poliție politică, e în cârdășie cu procurorii, urmărește tot ce mișcă e…bun.
Râdem cu gura până la urechi de prostiile feministe, dar ascultăm solemni imbecilitățile protocroniste.
Suntem foarte mândri de creștinismul nostru autentic, cu peșteri miraculoase, lumânări care (minune dumnezeiască și nemaivăzută!!!!) se aprind singure și nu ard câteva minute, morminte miraculoase, sfinți ale căror chipuri apar (ce sfânt miracol!) pe gresia din baie sau într-un dovlecel proaspăt tăiat, dar ne doare în fund că suntem campioni la numărul de avorturi din UE, că în fiecare dimineață, o bună parte din România se trezește mahmură, în timp ce o alta se scoală gata beată. În definitiv, creștinismul se contabilizează prin îmbulzeala la câte un izvor miraculos și ….banii aferenți pomelnicilor depuse acolo, nu după cultivarea unor virtuți….
Râdem de EBA lui Băsescu dar pupăm mâna Margaretei lui Mihai.
Luptăm împotriva fumatului, ca să fim și noi, ca europenii, dar copiii noștri, tot ca să fie ca europenii, se încurajează înainte de examene cu droguri mai mult sau mai puțin legale. Însă suntem mândri că fetița noastră ia, la 16 ani, xanaxul ca pe tic-tac. Important e că nu fumează și ….a devenit și raw-vegană, scumpa lui tata…
În această Românie soluția este să ne vedem bârnele din ochii noștri, să le scoatem, să ne cerem iertare unii altora și apoi să încercăm, la un pahar de vin (dar nu o sută!), să încercăm să ne vindecăm și să ne înțelegem.
Speranța mea este în majoritatea românilor care nu le mai pasă nici de circul politic și nici măcar de circul religios. În indiferența lor împăciuitoare, poate apar și zorii vindecării.
Autor: Bogdan Duca
Sursa: Bogdan Duca Blog
Adauga comentariu