Amploarea stimulilor bugetari si refacerea stocurilor ar trebui sa impiedice scaderea economica la nivel mondial, in 2010, potrivit analistilor internationali.
In tarile industrializate, activitatea economica nu si-a recapatat dinamismul de dinainte de criza si o revenire completa va dura mai multi ani. In plus, canalele de finantare a economiilor sunt, inca, partial blocate, spune Eric Chaney, economist-sef al grupului AXA.
Evolutia comertului mondial ridica, la randul sau, mari semne de intrebare. Dupa o scadere de 20% ca urmare a falimentului Lehman Brothers, comertul international a crescut cu 8% incepand cu luna mai. Aceasta rata de progres a incetinit in urmatoarele luni, ceea ce a facut ca temerile de recadere a activitatii economice globala sa devina excesive.
Bancile centrale se confrunta, in prezent, cu o mare dilema in ceea ce priveste strategia de a pune capat crizei, deoarece nu isi pot permite sa mentina o rata a dobanzilor aproape de zero pentru prea mult timp, existand riscuri precum speculatiile de piata (la produse de baza pe pietele emergente) sau formarea de noi bule ale creditului, in special in Statele Unite.
Cu toate acestea, o constrangere monetara ar fi fatala pentru redresarea economica. Federal Reserve, banca centrala americana, nu vrea sa comita aceeasi greseala ca in 1937, cand cresterea preturilor a aruncat economia Statelor Unite intr-o a doua recesiune. Pentru ca bancile centrale sa poata anunta iesirea din criza, trebuie indeplinite doua conditii.
In primul rand, sistemul financiar ar trebui sa functioneze in mod normal, ceea ce implica o imbunatatire a bilanturilor bancare si a conditiilor de acordare a creditului.
In al doilea rand, este necesar ca cererea sectorului privat, alimentata de cresterea economica, sa se mareasca.
Pentru moment, aceste conditii nu sunt, insa, indeplinite. In cele din urma, este vorba si de o lipsa de coordonare in ceea ce priveste o strategie de iesire.
Daca bancile centrale au actionat impreuna la inceputul crizei, prin relaxarea politicilor monetare, ele par mai putin interesate, acum, de recuperarea treptata a economiei.
“Cred ca cifrele de crestere economica la nivel mondial vor continua sa surprinda. Pe de o parte, reconstituirea stocurilor ar putea genera o crestere de doua puncte suplimentare in anul 2010, asta in conditiile in care scaderea stocurilor la nivel mondial a fost mult mai puternica decat declinul cererii in perioada de dupa falimentul Lehman”, a spus Eric Chaney, intr-un interviu pentru Boursorama.
“Se pare ca societatile au incercat sa acumuleze cat mai mult numerar posibil, de teama unei crize de lichiditate pe scara larga. Pe de alta parte, efectul de multiplicare a planurilor de buget ar putea fi mai important decat de obicei din doua motive: masurile bugetare au fost puse in aplicare la nivel global, eliminand substituirea importurilor, iar bancile centrale nu pot raspunde la stimuli, din moment ce ratele reale ale dobanzilor sunt prea mari in raport cu cresterea reala”, a adaugat Chaney.
Totodata, nivelul somajului este, in prezent, mai mic decat ar trebui sa fie de fapt, in Statele Unite, ca si in zona euro, avand in vedere declinul economic, sustine seful AXA. In Germania, de exemplu, rata somajului, este de circa 8%, cand ar fi trebuit sa creasca la 12%. Acesta este rezultatul unor politici puse in aplicare la inceputul anului, precum subventia partiala a somajului in Europa sau sprijinul pentru piata de automobile din Statele Unite. Deci cresterea economica poate fi dezamagitoare in ceea ce priveste crearea de locuri de munca si nu este de asteptat nicio imbunatatire reala pana in 2011 sau 2012.
Europa si SUA pierd, China castiga
China este, insa, de departe, cel mai mare castigator in urma crizei, avand o accelerare brusca a procesului de recuperare a decalajului in numai sase luni, in timp ce economiile industrializate ar putea sa isi revina in 2014 sau 2015. In termen de 7 sau 10 ani, yuanul chinez ar putea deveni convertibil, aceasta moneda devenind a treia moneda internationala, dupa dolar si euro.
“Economia globala are o mare deficienta din cauza lipsei de coordonare a politicilor monetare ale bancilor centrale. Pana in 2005, semnele de supraincalzire a economiei mondiale au aparut prin intermediul cresterii preturilor materiilor prime si a preturilor in domeniul imobiliar. Raspunsul intarziat al bancilor centrale a contribuit la amplificarea crizei.
Pana in prezent, nicio banca centrala nu pare gata sa accepte pierderea independentei monetare, lucru ce ar duce, insa, la o mai buna coordonare la nivel international si ar preveni crizele in viitor”, concluzioneaza Eric Chaney.
Alina Bardas
sursa: ziare.com
Adauga comentariu