Coperta cu geacă roşia a asmuţit „câinii războiului” asupra guvernului legitim

Poate mai mult decât altădată, în aceste zile, lichelismul a primit etichetă de „virtute”, oportunismul, pe cea de „civism” şi infamia, pe cea de „onoare”.



Modul condamnabil în care au fost încălcate normele statului de drept, la toate nivelurile de decizie, au adus România în pragul războiului civil şi au transformat-o în maidan. Originile scenariului au fost concepute cu minuţiozitate şi statuate la Malta, în anul 1989, urmările de suprafaţă fiind deja cunoscute.

După alegerile de la finele lui 2016, „Guvernul meu” – care şi-a demonstrat antiromânismul -, a fost ejectat de alegători precum o măsea cariată, fapt cu care, doveditul infractor imobiliar, antiromânul ajuns prin Facebook chiriaş la Cotroceni, nu s-a putut împăca. Nici stăpânii lui. La scurtă vreme după instalare, noul guvern a trecut la realizarea programului deloc acceptat de acelaşi personaj sinistru: a oferit ceea ce guvernele predecesoare nu au realizat în ani de guvernare: majorarea, pensiilor şi a salariilor mici, gratuitatea călătoriilor studenţilor, eliminarea unor taxe şi impozite asupritoare… dar pentru că, gama de gri a adevărului este atât de largă, a fost suficient să fie prezentată masei de manevră o realitate incompletă şi deformată, pentru a crea confuzie. Experienţa conflictuală a decembriadei lui 1989 şi a anilor care au urmat a permis regizorilor contemporani să realizeze producţii mult mai subtile, mai complexe, cu grad mare de penetrare şi control ale minţilor masei de manevră. Internetul şi reţelele manipulatorii de mobilizare au folosit studiile sociologice performante, pentru a crea din inconştienţii participanţi latenţi o masă manevrabilă de zombi. Li s-a arătat doar una dintre coperţile aceleiaşi cărţi, apoi au fost asmuţiţi asupra ţintei. Rețeaua de mobilizare preexistentă a fost reactivată, bine antrenată şi să nu neglijăm că, dintre machiavelismele mișcărilor sociale provocate, studiile de specialitate au demonstrat că unele „ingrediente” sunt obligatorii:
– existenţa unor organisme şi/sau persoane interesate şi implicate în scopul real, nu aparent al organizării demonstraţiilor, care să dispună de resurse materiale solide;
– disponibilitatea utilizării unor rețele de comunicare, posibilităţi de mobilizare şi tehnologie modernă destinată menţinerii unei atmosfere tensionate;
– un context favorabil sau un set de evenimente ce pot fi folosite ca elemente declanșatoare;
– lansarea unui mesaj prin intermediul căruia se definește şi declară situația-cauză, ca fiind insuportabilă şi cu efect direct asupra emoției publice, precum și declanşarea acţiunii masei de manevră împotriva ţintei.
Toate acestea au fost vizibile la recentele „mişcări de trupă” stradale.

Coperta cu geacă roşia a asmuţit „câinii războiului” asupra guvernului legitim

Explozia comunicării pe internet, testată în noiembrie 2015, a creat, între altele, facilităţi nesperate de manipulare, potenţate de insuficienta informare a oamenilor ieşiţi în stradă, care nu aveau ochi să vadă decât coperta-ţintă, în confuzia artificial şi diabolic creată. Succesul asupra masei de manevră a permis depăşirea stadiului subtilităţii, trecându-se la stadiul de ostilitate „pe faţă”. Deşi menirea celeilalte „coperţi” este de a modera animozităţile dintre stat şi societate, aşa cum cere legea fundamentală a Ţării, aceasta, îmbrăcată cu vestă de protecţie antiglonţ şi o stridentă şi lesne observabilă geacă roşie, asmuţea „câinii războiului” asupra guvernului legitim. Infractorul mobiliar a dat buzna la şedinţa guvernului, la Avocatul Poporului, a reclamat guvernul propriei ţări la Strassbourg (unde a intrat cu gândurile lui şi a ieşit cu coada între picioare şi cu noi instrucţiuni). Era 24 ianuarie, una dintre zilele naţionale ale României, de care navetistului nu i-a păsat vreodată. Altfel spus, a scos lumea la manifestaţii neautorizate, îndemnând-o la bătaie şi numindu-i „gaşcă” pe cei aleşi democratic. A călcat peste Constituţia României ca peste cadavrele de la „Colectiv”. Judecând după fapte, nici măcar proprii copii nu şi-i iubesc unii români, aşa cum îi iubesc pe ăia care îi fac de râs pe unde apucă. Marea absentă a fost ex-procuroarea (holograma cu cearcăne a Anei Pauker), dănţuitoarea pe lângă ăi mari şi tari, trimisă să reprezinte ţara. Foarte potrivită şi vocală pentru că guiţă tare, dă cu râtul, îi acuză pe cei care nu încalcă prevederile Constituţiei şi cere ca România să fie pusă la zid. Chiar nu învăţăm nimic din greşelile făcute? Deşi nu a apărut în prim-plan, traseista de serviciu (cea de care am amintit că este din nou în pat cu guvernul[1]), s-a comportat şi cu acest prilej ca o prostituată. Îşi cunoaşte prea bine interesele şi procedează ca atare.

Practica terorismului cu scuturi umane, prezentată ca lecţie de democraţie

Conţinutul mesajelor protestelor au fost lansate în mediul online cu o agresivitate virală, contaminantă şi cu interpretări negative ale unei realităţi deformate pînă la paroxism. Supraevaluarea efectivelor de protestatari şi vehicularea unui număr impresionant de protestatari în mass-media aservită i-a impresionat neavizaţi. S-a demonstrate ştiinţific că un spaţiu de 32 de mii de metri pătraţi cât are Piaţa Victoriei, poate capacita aproximativ 80-90 de mii de oameni, înghesuiţi ca sardelele, nicidecum peste 200 de mii cât a minţit cu neruşinare propaganda iohannistă, folosind o tehnică specială de redare televizată a unor iluzii optice. Cine a avut ochi format a putut observa tot felul de dube şi dubiţe în mulţime, dintre care s-a evidenţiat prezenţa unor maşini camuflate sub aspect de asistenţă veterinară (ce ironie!, poate pentru animalele de companie aduse la manifestaţii, „dotate” cu pancarte de tip sanwich şi înscrisuri cu vocabular de mahala), dar dotate cu aparatură „specializată” pentru proiecţii-laser şi efecte speciale pentru agresiuni psihotronice, grupuri organizate sub comandă de tip militar, dotări costisitoare, deplasări cu autocare şi trenuri (culmea, unii beneficiind chiar de gratuitatea oferită de „ţintă”), rezervări la hoteluri şi alte sedii, hrană şi haine groase asigurate, tehnologie performantă cu influenţă asupra mentalului, dotări cu truse de prim ajutor, cocktailuri Molotov, diversiuni – ultimele, din fericire, dejucate. Au fost folosite elementele de înaltă tehnologie, drone utilizate ilegal de „protestatari” pentru spionarea „adversarului”, dintre care câteva au fost „doborâte” de forţele de ordine[2]. De reţinut: reglementările actuale precizează clar că asemenea aparate de zbor trebuie înregistrate obligatoriu la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (A.A.C.R.) ca un avion de mici dimensiuni fără pilot. În caz contrar, proprietarul riscă o cercetare penală. Dar ceea ce consider ca înfiorător şi condamnabil, regizorii au pus în scenă aspecte specifice ale practicii terorismului cu scuturi umane: femei cu copii în braţe, copii pe post de figuranţi secunzi la circul masei de manevră. Prezenţa copiilor pe un potenţial câmp de luptă nu poate fi explicată altfel decât crimă. Cota de iresponsabilitate a coperţii cu geacă roşie a depăşit pragul de alertă la imbecilisme când a afirmat: „Îi felicit pe părinții care și-au dus copiii în Piața Victoriei pentru o lecție de democrație”. Oare el de ce nu şi-o fi adus nevasta?

Atenţie la „bătuta pe loc”!

În cazul războiului de maidan din aceste zile, declanşat de starea de demenţa iresponsabilă, prilejul a fost oferit pe tavă de „mărul otrăvit”, aruncat în curtea guvernului şi de inabilitatea reacţiei acestuia la momentul potrivit. Emiterea acelei O.U.G. 13, ghinionistă, a fost contextul favorabil, dar oricum s-ar fi găsit altul, pentru că, infractorul imobiliar vrea din nou „Guvernul meu”. Altfel nu ies înţelegerile cu păpuşarii săi. Ce importanţă are Ţara şi poporul român pentru el? Niciuna! A dovedit-o de nenumărate ori în cei peste doi ani de navetă, tot aşa cum şi-a dovedit mizeria morală şi obedienţa faţă de păpuşari. Tare mult şi-a dorit o confruntare directă între forţele de ordine şi protestatari. N-a fost mult să se ajungă acolo, dar frica – nu conştiinţa – i-a făcut pe cei din spate dă dea zece paşi înapoi, unde au rămas speriaţi. Puneţi-vă în locul jandarmilor, agresaţi verbal în fiecare seară, suprasolicitaţi şi cu nervii tensionaţi la maxim. Nu doresc să se întâmple, dar când li se va da ordin, „bătuta pe loc” va fi singura refulare acceptată. Ferească Domnul! Am afirmat încă de la „întronizare” că individul de la Cotroceni va face mai mult rău Ţării decât au făcut cei trei „escu” la un loc. Regret că nu am fost profet mincinos. În contextul în care cele două mari puteri planetare urmează să dialogheze – poate, printre altele şi preconizata dezmembrare a României -, gravitatea şi consecinţele evenimentelor aruncă, încă o dată, anatema asupra Ţării şi a viitorului ei. Domnule preşedinte, dacă de România nu vă pasă, vă rog îngrijiţi-vă de nevastă, n-o abandonaţi că s-ar putea să rămâneţi fără nicio casă.

„Dura Lex, sed lex!”

Realitatea dovedeşte că Preşedintele României a încălcat, cu bună şţiinţă, rea intenţie şi în mod repetat, prevederile constituţionale şi ale legislaţiei privind manifestaţiile publice stradale, fapte care constituie motive întemeiate de suspendare făptuitorului. Guvernul României, Parlamentul României – nicio reacţie, mai ales după arogantul discurs în Parlamentul României, pe care-l vrea tot al lui. Urmează ca în curând, în calitate de urmaş declarat al „Deutsche Volksgruppe in Rumänien”, decorat de Angela Merkel cu „Das Eiserne Kreuz”, să fie salutat cu: „Hail, Klaus!”.

P.S. Portalul U.F.P. New titreză: „Arrest Warrant Issue for George Sörös”[3]. No comment!
[1] http://www.art-emis.ro/editoriale/3919-din-nou-in-pat-cu-dusmanul.html
[2] http://www.libertatea.ro/stiri/razboiul-dronelor-dus-pe-cerul-mitingurilor-1736851
[3] http://ufpnews.com/arrest-warrant-issued-george-soros/

Autor: Ion Maldarescu

Sursa: Art-Emis