Zarva creată după apariţia informaţiei că tehnocraţii au bifat cele mai mici încasări din istoria postdecembristă a bugetelor publice a pus în umbră argumentarea „inovativă” a fanilor „celui mai competent şi cinstit Guvern din ultimii ani”. Iar aceasta merită atenţia prin prisma lipsei de onestitate intelectuală a emitenţilor.
Mai întâi, s-a invocat sus şi tare, cu satisfacţie nedisimulată, că „gaura” din buget invocată de PSD, miliardele lipsa, nu există, doar s-a încasat mai puţin. Iar dacă s-a încasat mai puţin nu înseamnă că s-a furat. Cei care au susţinut-o, cu Hotnews în frunte, nu şi-au ascuns apoi satisfacţia că programul coaliţiei la guvernare e pus sub semnul întrebării şi că pomenile pregătite electoratului propriu riscă să nu mai fie acordate. De parcă ar avea ceva de pierdut clasa de mijloc dacă cei mai defavorizaţi salariaţi şi pensionari primesc câte ceva în plus. Ba dimpotrivă s-ar putea spune, de efectul de impulsionare a cererii în economie beneficiază toată lumea.
Am văzut apoi alt raţionament halucinant: nu e nicio nenorocire că lipsesc 14 miliarde de lei din încasările prognozate, Guvernul s-a abţinut să cheltuie proporţional, deci ce atâta supărare? Cei care debitează aşa ceva uită că prin fermoarul tras peste portofel şi renunţarea la investiţii publice se amână apariţia unor noi locuri de muncă iar programele de asistenţă socială sunt ciuntite sau eliminate când sunt tăiate cheltuielile publice; idem la capitolul salarii în zone critice precum sănătatea. Ce mare lucru?
Evidenţa că nu s-au atras fonduri europene a fost de asemenea minimalizată-şi Guvernele anterioare supraestimau încasările în această zonă (deşi niciodată cu asemenea amplitudine) iar prin faptul că am atras mai puţin bani vom avea de cofinanţat mai puţin, deci nu e dracul chiar atât de negru (se bagă sub preş observaţia de bun simt că finanţările erau oricum peste cofinanţări).
Evident, recordul istoric de 29% din PIB la capitolul venituri a fost comentat doar marginal şi eclipsat de ideea vânturată des că deficitul de 3% din PIB a fost totuşi menajat (Guvernul Cioloş s-a oprit „doar” la 2,6% din PIB) ! N-am prea auzit voci prin presa „quality” care să se întrebe de ce s-au mai făcut două rectificări pozitive când trendul de reducere a încasărilor la buget era clar negativ şi veniturile previzionate tot de Guvern prin proiectul de buget păreau din ce în ce mai fanteziste? Mai ales că ultima rectificare bugetară în acest context, petrecută pe final de noiembrie, prin care s-au aruncat peste 5 miliarde lei în piaţă, pe lângă cele 2 miliarde lei bani realocati de la diferite ministere care nu-i cheltuiseră, n-avea nimic de-a face cu responsabilitatea tehnocrată atât de trâmbiţată. Doar Ziarul Financiar a făcut câţiva paşi timizi în această direcţie întrebându-se însă care va fi responsabilitatea funcţionarilor ministeriali care au lucrat la documentaţia justificativă a celor două rectificări fără să mai insiste pe „detaliul” că lucrările le-au fost comandate de superiorii ierarhici din echipa supercompetentilor lui Dacian Cioloş.
Cât de credibile sunt astfel de argumentaţii? Pentru cei fără multe cunoştiinţe din zona economică şi cu simpatii politice bătute în cuie cred că sunt destul de credibile, mai ales dacă nu văd aduse faţă în faţă şi părerile diferite. Iar presa quality excelează la acest capitol-opiniile sunt monocrome şi plicticos de corecte politic, contestarea liniei oficiale a publicaţiei e rară şi atunci când apare ia forma mai mult a unor intertitluri şi ipoteze mai curajoase pitite abil printre rânduri iar articolul e rareori aşezat în zona cea mai vizibilă a site-ului ca nu cumva să fie intens comentat şi linkuit.
Sursa: ColdNiuz
Adauga comentariu