Neprietenii Ro
mâniei, asemuiţi între ei ca nişte picături de otravă, marşează nestingheriţi pe întortocheatele cărări ce duc la Kotel (Zidul Plângerii). Demonstrându-şi din nou incompetenţa ca Preşedinte al României, navetistul săptămânal de la Cotroceni a onorat cu eschiva, mai bine spus, fuga de la participarea la recentul sfat de taină al şefilor de trib europeni de la Bruxelles. Ca pretext, a invocat necesitatea imperioasă (!?) a unei vizite la Tel Aviv, unde, pentru spălarea păcatelor, a declarat că „avem ambiția (el, nu românii – n.a.) să devenim un centru regional de promovare a educației cu privire la Holocaust și de combatere a antisemitismului”, deşi în rezultatele cercetărilor în domeniu se găsesc numeroase incertitudini şi argumente controversate.
Cu speranţa că va găsi un bileţel prevestitor al măririi IQ-ului personal şi lungirea fustei consoartei sale – care iar s-a dat în stambă -, şi-a adus obolul rugându-se, prin aplicarea unor discrete „lovituri de berbec” în Zidul Plângerii. Zadarnic! Niciodată, demersurile sale inabile, lipsite de interes naţional, prost inspirate şi obediente faţă de Înaltele Porţi ale momentului, nu se vor putea compara cu recenta şi geniala intervenţie a premierului britanic David Cameron, care a ştiut să-şi apere „Ţara şi nevoile şi Neamul”, jucându-i pe degete pe mai marii Uniunii! Dacă David Cameron a avut succes prin abilitate, fermitate şi diplomaţie inteligentă în favoarea Ţării lui, poziţia nevertical-cocoşată a oficialilor noştri reprezintă trădarea poporului român şi o palmă dezonorantă aplicată pe obrazul acestuia.
În vârful piramidei statale a fost instalat un incompetent care nu respectă nici Justiţia, nici Ţara, nici Poporul
Ştiind că prim-ministrul „guvernului meu” este în bune relaţii cu Junker, fostul său coleg de Parlament European, Iohannis îl trimite pe Cioloş să dreagă busuiocul şi să atenueze gravitatea gafelor enorme, comise la fiecare pas cu lipsa lui de tact şi înţelepciune, în dauna României. Nu sunt nici pe departe un fan al Băsescului, însă recentele afirmaţii ale sale, referitoare la comportamentul actualului şef al statului în cazul reuniunilor de la Bruxelles, sunt corecte. Este o reuniune a şefilor de stat, nu a „mandatarilor” lor. Anticipând vizita în Israel, „iubitul conducător” ne-a semnalat că prin (de)serviciile sale vom ajunge preş de şters pe picioare şi pentru Tel Aviv. Pe cale de consecinţă, haideţi să privim retrospectiv prestaţia şefilor de stat postdecembrişti: Ion Iliescu a rezistat două mandate şi jumătate, presărate cu mineriade, pierderi de vieţi omeneşti şi debutul distrugerii economiei „ceauşiste”; Emil Constantinescu, un mandat ca vai de el! Traian Băsescu, două mandate cu scandaluri şi suspendări. După prestaţia de până acum, am convingerea că actualul locatar-navetist de la Vila Lac 3 via Cotroceni-Valea Oltului-Sibiu, din motive de incompetenţă „şi nu numai”, nu are nicio şansă să-şi termine actualul mandat. Cruda realitate ne-a demonstrat că în vârful piramidei statale a fost instalat un incompetent care nu respectă nici Justiţia, nici Ţara, nici Poporul. Pentru că Majestatea sa Mutu Klaus se comportă ca o slugă a altora şi ca un dezertor, se impune ca poporul român să-l trateze ca atare! O astfel de prestaţie lamentabilă, cum este cea de până acum nu poate fi acceptată şi se impune ca Parlamentul României să-l cheme la ordine pentru a da seama în faţa Naţiunii. Nu de suspendarea actualului, ci de alt preşedinte are nevoie România!
Asta nu-i discriminare?
După consumarea serioaselor incompatibilităţi şi conflicte dintre culturi şi civilizaţii diferite, o serie de state europene, membre ale U.E., au declarat refuzul de a primi migratorii-năvălitori. Şi nu este vorba de refugiaţi în sensul real al cuvântului, de oameni în vârstă, de femei şi copii vitregiţi de soartă, fugiţi din calea dezastrelor de orice fel, ci de bărbaţi cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, generos finanţaţi, organizaţi şi controlaţi de cei interesaţi de destabilizarea planetei. Germania a comis o criminală eroare, iar acum plăteşte poliţele. Franţa, la fel. După experienţa neplăcută a actelor reprobabile comise de năvălitori, o serie de state europene au declarat că vor refuza „cotele obligatorii”, iar altele construiesc baraje metalice şi ziduri de apărare la graniţe. Noi, românii, din cauza lipsei de atitudine a şefului statului şi a „guvernului meu”, executanţi orbi ai oricărei porunci a Bruxellesului, ne vom trezi cu năvălitorii şi cu terorismul instalat confortabilo pe plaiurile mioritice, în timp ce Occidentul ne tratează sub nivelul migratorilor. Vina aparţine oficialilor noştri. Vă amintiţi când Franţa, „sora mai mare”, dar vitregă, a României, prin saltimbancul Sarkozy, a urcat în avioane ţiganii din România, instalaţi la periferia Parisului, şi i-a expediat retur? Pe migratori, parşivul, ipocritul Occident i-a primit, cu braţele deschise: poftiţi, sunteţi bine-veniţi! Au uitat de Charlie Hebdo! Asta nu se cheamă discriminare? Occidentul îşi merită soarta! Revenind la subiect, să apelăm la raţiune: statul român a fixat – pentru români – un salariu minim net de 777 lei, impozitat C.A.S. şi participant cu co-plată la asistenţa medicală. Pentru un migrant impus de U.E. şi acceptat de obedienţii noştri oficiali, statul alocă 1.185 de lei (chiar dacă promisiunile spun că „România va primi 6.000 de euro de la Uniunea Europeană pentru fiecare imigrant, indiferent cât va sta acesta, pe teritoriul ţării”), başca masă, casă şi asistenţă medicală gratuite. Despre promisiuni… numai de bine! Fac apel la cerşetorii şi „boschetarii” băştinaşi, la iresponsabilii care au fost daţi afară din aşezămintele psihiatrice – din lipsă de fonduri – şi circulă liberi pe străzi, să ceară azil în propria ţară, pentru a beneficia şi ei de oportunitate.
Domnule Ambasador, aţi gresit ţara şi continentul! Go Home!
Sunt state europene nemembre ale Uniunii care o duc bine, unele chiar foarte bine! Fără obligaţii, fără pierderea suveranităţii, fără cotizaţii şi fără „cote obligatorii”! La noi, imbecilismul oficial nu are margini. Vreţi dovada? Iat-o: consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, a declarat că România nu va organiza vreun referendum privind cotele obligatorii de migranţi, aşa cum procedează Ungaria. România va implementa ad-literam deciziile la nivel european: „Chiar dacă ne-am opus acestei decizii şi ne vom opune (formal, de ochii românului – n.n.) şi mecanismului permanent de relocare, odată deciziile luate la nivel european, le implementăm. Noi suntem un membru responsabil al Uniunii Europene şi preţuim acest statut” (Leonard Orban). Adică, „Să trăiţi! Am înţeles. Ordinul va fi executat întocmai și la timp, fără comentarii”. Nu poate exista nicio scuză pentru intervenţia inacceptabilă şi incompatibilă cu statutul de diplomat a ambasadorului S.U.A., care, într-un comunicat execrabil, serveşte românilor „indicaţii preţioase”: „România ar putea fi țara est-europeană care să reprezinte un exemplu de toleranță și incluziune, primindu-i pe aceia care își doresc un viitor mai bun. Cei care își caută o nouă casă aduc cu ei energie și idei, spirit antreprenorial și entuziasm. Nu considerați acest lucru o potențială povară pentru societate, ci o potențială resursă. Lăsați-i pe acești imigranți să devină parte a acestei noi Românii”. Domnule Hans Klemm, dacă îi consideraţi pe migratorii o resursă serioasă de revigorare a unei naţiuni, luaţi-i acasă la dumneavoastră! Cred că şi acolo e nevoie de „primenire”. Vi-i cedăm cu dragă inimă şi „lăsați-i pe acești imigranți să devină partea vieţii americane”. Ţara dumneavoastră se află în campanie pentru alegerea noului locatar la Casa Albă. Cine ştie, toleranţi cum sunteţi din cale-afară, poate depistaţi rapid printre migranţi un potenţial preşedinte. Precedentul există! Ştiţi desigur că politica este soră bună cu prima „profesie” din lume. Dumneavoastră înscrieţi şi activitatea diplomatică – al cărei componet sunteţi – în aceeaşi „profesie”. Credeţi că practicarea incompetenţei şi a prostituţiei diplomatice vă onorează? Prin comunicatul dumneavoastră aţi adus un imens prejudiciu imaginii Statelor Unite în România. Este jenant şi umilitor că nimeni nu vă cheamă la ordine. Astăzi, n-are cine, dar dacă eraţi ambasador pe vrema lui Ceauşescu – şef de stat, nu marionetă -, şi aţi fi îndrăznit să faceţi asemenea gafe, a doua zi n-aţi mai fi fost la Bucureşti, ci în drum spre Washington. Go Home, domnule Klemm!
Autor: Ion Maldarescu
Sursa: Art-Emis
Adauga comentariu