Ne întoarcem de unde n-am plecat în 1989 sau chiar mai rău decât atât, scriam săptămâna trecută. Ce se întâmplă acum în Parlament readuce zgomotul şi furia ciocnirilor bezmetice, zbieretelor paralele, vânzolelii orbeşti de la începutul anului 1990. Două decenii de exerciţiu politic în libertate par să se fi scurs degeaba pentru România. Sau chiar mai rău: dacă în ’90 existau blocuri politico-ideologice care se băteau afişând totuşi nişte principii, acum n-a mai rămas decât încăierarea goală pentru putere, dezbrăcată de orice urmă de caracter sau convingere. Demagogia a atins cota de alertă roşie, numărul celor care susţin agresiv şi patetic sau cu seninătate lucruri în care nu cred, de care puţin le pasă, dar pe care le-au îmbrăţişat ieri în folos personal, te înspăimântă. Dl. Boc, de pildă, mi-a amintit de o mare companie producătoare de ţigări care susţinea, fiind hărţuită de fisc, că are un rol benefic în societate: omoară oamenii mai devreme, astfel încât statul plăteşte mai puţin pensii şi forţa de muncă se înnoieşte mai repede. Deci, distinşii tutunari încercau să convingă lumea că nu profitul îi interesează, ci sănătatea socială. Aşa şi dl. Boc, fără să clipească, încearcă să-i convingă pe cetăţeni, în special pensionari, că nu realegerea lui Băsescu îi determină toate actele, ci grija faţă de om.
Ce sentiment mai poţi încerca atunci în faţa unui exemplu de “mai rău decât înainte de ’89”, adică mai rău decât la comunişti? căci acest exemplu s-a produs ieri prin înfigerea d-lui Bogdan Olteanu în funcţia de viceguvernator al BNR. Într-un film de propagandă bolşevică din 1952, “Viaţa învinge”, marele actor George Vraca joacă rolul unui savant metalurg care creează un tip revoluţionar de cositor. Profesorul Olteanu (chiar aşa se numea protagonistul) discută cu secretarul de partid al fabricii, un tânăr de 20 şi ceva de ani. Dincolo de frazele tip ale propagandei, scena conţine ceva extraordinar: vigurosul puţoi de partid i se adresează savantului “la pertu”, cu o sfătoşenie de om bătrân: vezi-ţi tu de aliaje şi de parametri, că de rest ne ocupăm noi.
Decenii de-a rândul în România ultimul activist PCR cu caş la gură a fost superiorul profesionistului în orice domeniu, oricât de calificat ar fi fost acesta. Am trăit eu însumi aşa ceva. Prin anii ’80, la o adunare generală în institutul de cercetare în care lucram, a apărut un şmecheraş de 19-20 de anişori care a fost prezentat ca “tovarăşul îndrumător de la sectorul de partid”. Vreme de aproape o jumătate de ceas, viermuşul care purta costumul şi cravata ca pe un ghips din gât până-n picioare şi n-ar fi ştiut nici câte unghiuri drepte are un triunghi dreptunghic, a mustrat, a dojenit, a atras atenţia unei săli întregi de doctori în ştiinţe, ingineri de sistem, analişti programatori, fizicieni cum trebuie să se desfăşoare o activitate ştiinţifică. Îl ascultam cu toţii paralizaţi, fascinaţi de neruşinarea lui imbecilă şi senină, n-a scos nimeni un cuvânt. La sfârşit doar, am izbucnit în aplauze, câţiva mai tineri chiar am ridicat mâinile deasupra capului.
Nu putem vorbi de tehnocraţi înainte de 1989, pentru că experţii nu aveau putere, erau executanţi călăriţi de activişti şi biciuiţi cu termene heirupiste de predare. Ca să urce în sistem, specialistul era forţat să intre în partid şi uneori primea şi funcţii politice, dacă şi le dorea. Dar niciodată PCR nu s-a apucat să înlocuiască specialiştii cu activişti de meserie, cu atât mai puţin în funcţii cheie de execuţie. Această minimă raţiune responsabilă, care nu i-a părăsit pe comunişti, a fost aruncată cât colo de PNL şi comisiile parlamentare. Este încremenitor răspunsul d-lui Crin Antonescu, şeful de partid al d-lui Olteanu, la întrebarea în legătură cu competenţa în finanţe-bănci a unui om care, în cei 10 ani de când e în câmpul muncii, n-a fost decât politician, fiind avocat la bază: “Este problema sa”! Adică prezenţa în Consiliul de Administraţie al BNR a unui ins care habar n-are cât e nivelul la zi al dobânzii de politică monetară nu e problema d-lui Antonescu, nu e problema PNL, nu e problema Băncii Naţionale şi nici problema României, e problema personală a d-lui Olteanu.
Silit de procedură, Plenul (un fel de-a zice) Parlamentului a votat corect ieri: nu se putea amâna nici măcar cu o zi reînvestirea d-lui Isărescu pentru a da jos un nesimţit de unde s-a căţărat. Şi uite-aşa, dacă Doamne fereşte d-nii Isărescu şi Florin Georgescu ar fi indisponibili, ar trage leul de coadă în aceste vremuri crunte dl. viceguvernator Olteanu. Căci dl. Olteanu nu s-a dus să-şi probeze talentele în sectorul privat, nu mai era nici o problemă, căci acolo fiecare face ce crede că ştie, indiferent de pregătire, cu condiţia să-l convingă pe angajator. După ce a ridicat căpiţe de bani fiind în comisiile de privatizare CEC şi BCR (de la CEC a trebuit să plece în urma criticilor privind incompatibilitatea cel puţin morală care i-au fost aduse de dl… Crin Antonescu! Că tot vorbeam de demagogie…) iată-l din nou sugând vârtos la ţâţa statului. Altceva mai rău nu va izbuti să facă atâta vreme cât sunt acolo specialişti serioşi, în frunte cu Mugur Isărescu.
Dar coborârea nivelului civilizaţiei politice din România sub primitivismul anului 1989, reuşită de tânărul Olteanu şi cei care l-au pus, nu poate fi reparată de nimeni. După tot ce-am scris, imaginea care-mi rămâne pe creier este cea a d-lui Olteanu ridicându-se să fie aplaudat la încheierea votului din Parlament şi făcând cu ochiul.
Cristian Tudor POPESCU
sursa: gandul.info
Domnule Cristian Tudor Popescu,
Ce intelegi dumneata prin “Două decenii de exerciţiu politic în libertate ” ? Care libertate ?
Libertatea de a te imbogati din hotie dibace si de a face pe stalpul societatii cumparand justitia cea oarba, ziarele si televiziunile cu o parte din ce ai furat?
Libertaea omului de rand de a nu avea cu ce sa-si intretina familia, neavand unde sa munceasca si de a alege sa fie sluga pe alte meleaguri, sa-si vanda trupul si sufletul sau sa se sinucida ?
Libertatea de a institutionaliza structurile mafiote sub acoperirea de partid politic, ONG sau sindicat ?
Libertatea de a te lasa scuipat si umilit de pe sticla si din ziare de curve masculine si feminine, la propriu si la figurat, de banditi agramati care sunt prezentati drept modele si lideri de opinie?
Libertatea de a transforma procesul electoral in circ modificand legile astfel incat sa poata candida numai imbogatitii sau acolitii lor si sa voteze numai cei care pot fi cumparati cu o sarma, un revelion sau o caruta de lemne de foc, oamenii de bun simt fiind atat de scarbiti incat se tin la distanta de acest circ?
Domnule Popescu, trebuie sa-ti comunic cu regret ca, in opinia mea dumneata esti unul dintre artizanii acestei “libertati”.
Cum iti permiti sa te prezinti in fata unei tari intregi drept omul care le stie pe toate, care cunoaste mecanismele “democratiei”, sa justifici cu un aer sfatos actiunile reprobabile ale unor politicieni prin faptul ca “in politica sunt permise orice mijloace” sau sa-i injuri pe altii cu aerul celui mai incruntat tatuc ?
Care este in realitate diferenta dintre dumneata si şmecheraşul de 19-20 de anişori care a fost prezentat ca “tovarăşul îndrumător de la sectorul de partid” si pe care, asa cum spui, l-ai aplaudat la sfarsitul discursului ? Nu cred ca este in favoarea domniei tale.
Te-ai gandit vreodata ca, daca pentru dumneata democratie si libertate inseamna sa te poti transforma dintr-un cercetator obscur, care stie cate unghiuri are un triunghi dreptunghic, intr-un ziarist “incoruptibil” care poate exprima necenzurat punctul de vedere al patronului, in ziar sau pe postul de televiziune , pentru imensa majoritate a oamenilor din aceasta tara democratia si libertatea inseamna sa ai un loc sigur de munca, sa poti trai in siguranta, fara grija zilei de maine, sa ai mijloace pentru intretinerea familiei, cresterea si educatia copiilor ?
Daca ai dubii de partea cui este dreptatea, gandeste-te la definitia democratiei.
Buna dimineata domnule Ion si domnule Cristian Tudor Popescu
Ati aflat care este ultima gluma care circula pe internet?
Daca nu iat-o
Pentru cei preocupati de o alimentatie sanatoasa, iata ultima noutate in domeniul nutritiei si al sanatatii.
Este o usurare sa aflam adevarul dupa atatea si atatea studii conflictuale despre nutritie.
1. Japonezii consuma foarte putine grasimi si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
2. Mexicanii consuma multe grasimi si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
3. Chinezii beau foarte putin vin rosu si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
4. Italienii beau mult vin rosu si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
5. Nemtii beau foarte multa bere, consuma foarte multi carnati si grasimi si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
CONCLUZIA:
Mancati si beti tot ce vreti. Se pare ca faptul ca vorbiti romana e ceea ce va omoara!
Cu deosebit respect
Cristian Butusina
Morala sau Concluzia cum ii spui, este valabila si pentru dumneata, care daca te gandesti bine, esti tot un activist de tip nou care sustine pentru smacheri “democratia si libertatea”.
CONCLUZIA adevarata este ca, cu cat sunt mai multi “activisti” care exprima un puncte de vedere diferite, “calificate si necenzurate”, cu atat mai usor se poate ameti “poporul” (adica fraierii prostiti) cu televizorul sau condeiul. Oare cine sunt profitorii acestei realitati ?
Cu acelasi deosebit respect,
Ion PROSTITU
Cu acelasi deosebit respect,
Ion PROSTITU
Domnule Ion
Buna seara
Domnule draga, ai citit cumva articolul meu pe care l-am publicat aici:
http://gandeste.57studio-dev.com/?s=butusina
“TRAIM IN ROMANIA SI ASTA NE OCUPA INCA TOT TIMPUL”
(scrisoare deschisa adresata lucratorilor Antenei 3 si audientei sale)?
Vad ca pomenesti de “fraierii prostiti”, de-aia te intreb.
Cu acelasi deosebit respect
Cristian Butusina
Domnule Cristian,
Ti-am citit articolul si sunt de acord ca OCUPAREA TIMPULUI este, in conditiile accesului general la informatie, o metoda eficienta prin care acel “cineva” care gindeste si pentru fraieri manipuleaza si otraveste constiintele oamenilor dar nu sunt de acord cu prezentarea “circului” ca pe o normalitate generata de epoca moderna, realitate pentru care nu este nimeni responsabil in mod concret.
Pentru ADEVAR si dreptatea divina (ca alta nu se intrezareste) suntem obligati sa tinem seama de “conditiili” noastre.
Mai intai, cum era in comunismul cel odios (ma refer la perioada de dupa 1975)?
Exista intr-adevar o masina institutionala deservita de activisti, securisti si turnatori, care incerca sa manipuleze si sa otraveasca constiintele, dar aceasta masina lucra practic in gol, fara efecte serioase, din doua motive: pe de o parte, comunistii aveau nevoie de oameni harnici si profesionisti
pentru a-si atinge “obiectivele strategice”, iar pe de alta parte, uscaturile padurii erau obligate de etica sistemului sa fure putin si pe ascuns.
Practic, cainele latra dar ursul mergea fara sa-l ia in serios. Peste tot, in toate categoriile sociale existau oameni de bine, buni profesionisti care, care prin bun simt si ideea de dreptate aplicata la nivel de colectiv restrans, fereau “fraierii” de “otravirea constiintei”. Toata lumea aplauda pe fata, in sedinte si COM-uri dar, pe la spate, fiecare asculta sau spunea bancuri si isi vedea de treaba lui. Aceasta stare de lucruri era favorizata si de egalitarismul promovat de sistem.
Nu puteai avea mai mult de o casa modesta si o masina, pe care, daca erai cat de cat serios, le aveai pe la 40-50 ani, indiferent daca erai muncitor, taran sau intelectual. Cei care aveau performante in plan profesional trebuiau sa se multumeasca cu “stima si mandria” dar nu puteau spune ca erau defavorizati.
Gunoaiele puse pe parvenitism si capatuiala ilicita erau, in general, obligate sa stea la fundul paharului.
Ce s-a intamplat, in mare, dupa 89 ?
Mai intai, un context international creat cu profesionalism, a agitat paharul iar gunoaiele au inceput sa se ridice la suprafata. Apoi, acelas context a emis teoria tranzitiei de la “dictatura” la “democratie”, a carei aplicare, a marginalizat si eliminat din noul sistem profesionistii si oamenii de bun simt, a dat libertate de exprimare instinctelor primare ale uscaturilor si a transformat gunoaiele in stalpi ai societatii.
Ce au facut si fac in continuare stalpii societatii adica politicienii corupti si capitalistii de carton?
Au cumparat si cumpara tot ce pot, folosind averile dobandite ilicit. Magistrati, politisti, ziaristi si mai ales activisti care se auto justifica prin noul imn national DESCURCATE ROMANE.
Intrebarea la care nu am raspuns este urmatoarea:
In conditiile in care oamenii de bun simt au fost marginalizati sau s-au retras scarbiti, cum se explica atitudinea de ACTIVIST a unor oameni ca Popescu, Cristoiu si multi altii, care nu pot fi suspectati de naivitate sau prostie si nici nu pot avea scuza ca au fost obligati de saracie ?
Nu cred ca exista o explicatie pertinenta si, de aceea, cred ca, deocamdata, nu exista solutii pentru a ajunge la normalitate.
Cu respect,
Ion Prostitu
Draga domnule Ion
Esti dumneata un om inteligent, si ai capacitatea de a lega macar citeva rinduri, ceea ce este un lucru rar in zilele noastre.
In “calitatea” mea de “activist” pe care mi-o atribui dumneata, si pe care nu o recunosc, dara asta este problema mea, ma adresez dumitale spunindu-ti ca nu in aceasta calitate, ci in cu totul alta ma adresez dumitale, acum si aici. Nu iti voi spune “in ce calitate” ma adresez domniei tale, ci te voi lasa pe dumneata sa hotarasti daca vei crede de cuviinta sa-ti schimbi parerea.
Ma adresez deci dumitale spunindu-ti ca am publicat un nou articol aici pe site, “Oameni buni! AVEM TOT TIMPUL”, si ca am convingerea ca n-ar strica sa arunci macar un ochi acolo:
http://gandeste.57studio-dev.com/?s=butusina
Parerea mea este ca nu numai Cristian Tudor Popescu a contribuit la aceasta stare de lucruri, pe care cu buna intentie si cu toata dreptatea din lume, o denunti si dumneata, ci si dumneata insuti ai contribuit la toate astea, ca si mine, si ca toata lumea de altfel, intr-o oarecare masura.
Umila mea parere este aceea ca este mai putin important astazi sa ne lamentam ca niste babe isterice pe prispa casei, si ca nici acuzind in dreapta si-n stinga fara nici un discernamint, vom reusi de data asta, sa ne reducem cantitatile noastre de vinovatie, ci cunoscindu-ne mai bine unii pe altii, invatind din experientele noastre si ale celorlalti si mai ales trecind la FAPTE CONCRETE, iesind adica din pasivitatea caracteristica ce ne-a adus, alaturi de alte multe alte defecte ale noastre in situatia in care sintem acum.
Daca intr-adevar esti dumneata atit de bine intentionat cum spui si de inteligent cum vrei sa para, ramii pe-aici si convinge-ne.
Asteptam cu interes raspunsul dumitale.
Cu acelasi deosebit respect
Cristian Butusina
PS
Daca ai posibilitatea sa te adresezi in vre-un fel domnului Cristian Tudor Popescu, transmitei si dumnealui acest mesaj, caci se dreseaza si domniei sale in egala masura, caci si dumnealui mai are inca multe de invatat, cum si noi avem de ivatat de la el. Este deci binevenit aici pe acest site oricind va crede de cuviinta sa se “coboare” la nivelul nostru. Acest mesaj de altfel se poate adresa de altfel tuturor cunostintelor dumitale domnule Ion. De dumneata si numai de dumneata depinde ca aceste persoane sa aiba cunostinta de el.
Buna seara domnule Ion
Ma bucur enorm ca putem comunica pe aceasta cale si va ramin recunoscator pentru asta.
Comentariul meu referitor la atricolul “Oameni buni! AVEM TOT TIMPUL” a aparut printr-o mica “eroare de fus orar” ca sa-i spunem asa, inainte ca eu sa pot citi raspunsul dumitale, acesta cu “DESCURCA-TE ROMANE”. (Vorba mare!) Este de vina aici activitatea de “moderatie” a site-ului, dar sa intelegem ca e totusi azi Duminica.
Sint aproape in totalitate perfect de acord cu dumneata. Eu am 47 de ani si am trait din plin atit bunele cit si relele socialismului (caci de comunism nu putea fi vorba atunci. Ii spuneam asta intr-un comentariu si domnului Ilie Serbanescu intr-un comentariul al meu la articolul dumnealui “Ne intoarcem la comunism”):
http://gandeste.57studio-dev.com/general/ne-intoarcem-la-comunism/6065
Ma bucur sa aud pareri mature legate de viata oamenilor de atunci, dincolo de sloganele “Era mai bine pe vremea lui Ceausescu” dar si “Moarte comunistilor si securistilor!”.
Sigur ca:
“Nu puteai avea mai mult de o casa modesta si o masina, pe care, daca erai cat de cat serios, le aveai pe la 40-50 ani, indiferent daca erai muncitor, taran sau intelectual. Cei care aveau performante in plan profesional trebuiau sa se multumeasca cu “stima si mandria” dar nu puteau spune ca erau defavorizati.”
Dar sa nu uitam ca nu era chiar asa de “modesta” casa si ca socialismul a scos majoritatea taranilor din mizeria rurala interbelica si a adus-o la orase, unde cel putin se inventase “apa calda” si se auzise si de “electrificare”. Sigur ca a fost un effort comun al “intregului popor”, dar acelasi popor zace azi in “dezorganizare” si se lamenteaza ca nu vine nici un Mesia” sa-l scoata din asta. Asa cum era el, Ceausescu i-a facut pe toti sa puna “osul la treaba” si aici ii dau dreptate raposatului sau fiu Nicu Ceausescu atunci cind le spunea astora: “Baaa! N-o sa fiti in stare nici sa zugraviti voi ce-a facut tata”. Si uite ca au vindut tot asa nezugravit, inclusiv economia nationala, ADUCINDU-NE SUB LIMITA “INSECURITATII ALIMENTARE”.
Nu vreau sa-i ridic statui lui Ceausescu, caci parerea mea este ca “epoca statuilor” de orice fel a apus deja. Insa nici nu pot fi de acord ca Nicolae Ceausescu sa intre in posteritate si in manualele de istorie, altfel decit JUDECAT DREPT dupa relele dar SI DUPA BUNELE sale. De asemeni nu pot sa nu astept in continuare ca o justitie oarecare, sa pedepseasca macar simbolic crima abominabila care s-a comis pe 25 decembrie 1989.
De asemeni traiesc cu convingerea ca poporul roman nu va putea depasi starea sa de “culpabilitate” fara aceasta pedeapsa macar simbolica, asa cum traiesc si cu convingerea ca nu ne vom putea recapata demnitatea nationala pina cind nu vom denunta ca atare cotropirea Daciei de catre “tilhariul la drumul mare” – imparatul Traian si nu vom putea renunta la “a ne caciuli pe la porti straine” inainte de a renunta la acest “cult pentru cotropitori” care ni s-a impus inclusiv prin impunerea numelui de ROMANIA, indiferent din ce parte au venit acesti cotropitori si-n ce perioada a istoriei, inclusiv a cotropitorului sovietic dar si a celui american. Am spus asta aici in nenumarate rinduri. (A se vedea articolul meu: ““CINE-A APUCAT IN CARUTA” SI “TEORIA TRAFICULUI SOCIAL”):
http://gandeste.57studio-dev.com/puncte-de-vedere/cine-a-apucat-in-caruta”-si-“teoria-traficului-social/6154
Referitor la:
“nu sunt de acord cu prezentarea “circului” ca pe o normalitate generata de epoca moderna, realitate pentru care nu este nimeni responsabil in mod concret”
poate nu m-am exprimat eu suficient de corect. Acea “scrisoare deschisa” era adresata insasi unora din vinovatii principali pentru aceasta “prezentare a “circului” ca pe o normalitate”.
M-am adresat DOAR Antenei 3 si implicit lui Dan Voiculescu pentru a demonstra ca toti fac parte din aceeasi mafie (in speta triada Voiculesu Patriciu Vantu) si ca au interese comune si interesul lor nu e nici pe departe sa altul decit cel demascat de mine acolo. Nu a sarit in sus “Realitatea TV” a lui Vantu sa preia scrisoarea mea deschisa si nici alte televiziuni. Si stii de ce? Pentru ca nu au nici un interes ca voci coerente ca a mea sau a dumitale sa iasa in vre-un fel in evidenta. Ma mir ca nu mai dau prea multe tircoale nici aici pe site, a remarcat-o si Catalin Beciu intr-un comentariu la articolul Alexandrei Svet “Treziti-va Asta nu e Romania noastra”. Legat de Alexandra Svet, se zvoneste prin “cartier” ca ar trai cu fiul lui Patriciu si ca nu a fost intimplatoare lansarea acestu “manifest” mediatizat de altfel si pe Antena 3.
Foarte bine remarca Lucian intr-un comentariu al sau la acest articol al Alezandrei Svet, la pagina nº 5 de comentarii pe data de 22 septembrie 2009 la ora 3:55 pm.
http://gandeste.57studio-dev.com/general/treziti-va-asta-nu-e-romania-noastra/4139/comment-page-5#comments
Pacat ca Lucian n-a mai revenit pe acest site de atunci.
Referitor la “Popescu si Cristoiu”, personal nu cred ca pot fi acuzati de rele intentii, ci pur si simplu nu sint capabili sa-si depaseasca propriile mentalitati, propriile convingeri, dar sa nu uitam ca nici nu exista in momentul de fata o alternativa ideologica viabila. Si aratam asta chiar azi intr-un artcol al meu publicat aici: “ALTE “CONCLUZII ALE PUTERII” Comentariu la articolul domnului Eugen Ovidiu Chirovici “Concluziile Puterii”
http://gandeste.57studio-dev.com/general/alte-“concluzii-ale-puterii”/6589
Sigur ca “servilismul” si “caciulismul” sint o moda a prezentului, un “zeitgeist” in Romania noastra de astazi, dar nu e bine nici sa cadem in capcana pe care ne-o intind acesti perversi manipulatori si sa ne acuzam reciproc intre noi toti. Atit Cristian Tudor Popescu cit si Ion Cristoiu ca de altfel multi altii de acest gen, ar trebui adusi aici pe acest site cu “scrisoare cu confirmare de primire” si sa vedem atunci cum stau domniile lor cu convingerile si cu “activismul lor” Binenteles ca nu vor veni nici unul pe aici, nu se va “cobori” nici unul la “nivelul nostru” si-abia atunci putem considera tacerea lor drept un raspuns. Caci sta scris cu litere mari aici pe “Gandeste.org” ca “intre ceea ce stii si ceea ce nu stii este ceea ce presupui”. Ori stim ce au facut acesti domni inainte de ’89, stim ce au facut si in ultimii 20 de ani, dar nu stim cu exactitate ce gindesc de fapt si nici de partea cui sint. Aici nu putem decit sa-I invitam la “dezbateri” dupa care putem presupune. Si sa nu crezi dumneata domnule Ion si nimeni sa nu creada ca nu va veni O VREME A JUDECATII aici pe pamint romanesc si nu in ceruri si nici pe pamint strain. Iar ceea ce presupunem acum, cind ii invitam omeneste si onest sa se destainuie, va cintari mult in balanta care va hotari acele presupuse sentinte.
Am avertizat de nenumarate ori ca “trenul schimbarii” a plecat deja din tiaj si ca va sosi in curind in gara si nu va sta mult. Cine nu va fi pregatit sa se urce in “noua caruta” va ramine definitiv pe dinafara in “Romania lor”, unde nu va fi o reala placere sa-si petreaca viata.
Cu deosebit respect domnule Ion
Si va astept in continuare aici pe site cu parerile dumneavoastra, si poate ca vom reusi sa participam cindva si la ceva “fapte concrete”
Pe curind deci
Cristian Adrian Butusina