Ești pe Face Book? Nu mai exiști!

Facebook nu-ți face vreun bine decît atunci cînd crede că îți face un rău! Cum am pățit eu azi dimineață cînd, deschizînd computerul, am primit vestea că o săptămînă nu voi putea posta nimic în pagina, teoretic, a mea. Motivul? Aș fi încălcat regula nudității! Era postată în mesajul lor și poza incriminată și eliminată, o postez și eu la începutul articolului. Cum vedeți, poza e oarecum sexy, dar nu are de-a face cu nuditatea de vreme ce fata poartă niște izmene pînă mult deasupra buricului!

Bun, știu că a turnat vreun pudibond/ vreo pudibondă, dar e grav că idioții aștia pun în execuție reclamațiile fără vreo verificare și fără să ai cum face apel la deciziile lor bîntuite de inteligență ca iadul de sfințenie. Și asta încă nu e nimic – nu doar că nu pot posta, dar nu pot nici măcar intra pe pagină! Că i-a apucat și suspiciunea că eu nu sînt eu. Îmi cereau să atașez copia unui act de identitate cu poză – de la cartea de identitate la pașaport sau carnet de conducere. Aveam o copie după CI și am încercat, dar nu era bună, pentru că era prea mică! Mă rog, pînă acum n-am avut plîngeri! Mă și învățau cum să procedez și sugerau că excelent ar fi să mă pozez cu respectivul act pe chiept, să nu mai fie nici un dubiu că eu sînt eu.

Cum în ce mă privește, nu am asemenea dubii, nici în ordine empirică, nici în vreuna înalt filosofică, am decis să-i trimit, cu tot cu coșmelia lor cyberspațială, în morții mamelor lor! La o adică, cînd am acceptat să intru, la cerere, în lumea lor, nu-mi amintesc să-i fi cerut lui Zucky buletinul, actul de naștere, sau actul de proprietate, că și așa a manglit șmecheria unor parteneri din prima tinerețe.

Ei bine, povestea asta mi-a fost de mare folos! Am stat și m-am gîndit un pic la toată treaba și am ajuns la concluzia că trebuie să schimbăm logo-ul neoficial al FB – Ești pe Face Book? Nu mai exiști! Nu e nici o exagerare aici, e o concluzie la care am am ajuns în urma celor vreo șapte ani de FB, în două ședințe, că m-am mai  retras o dată vreo nouă luni, cînd fără vreo consultare a clienților au vrut să schimbe pagina de prezentare. Bun, dacă ești pe FB, începi să nu mai exiști, în sensul că persoana ta reală este substituită cu una cumva spectrală, formată din poze, glume, vorbe de duh și ce mai postezi tu pe-acolo. Cu cît postezi mai mult, cu atît exiști mai puțin, invers ca în cazul vieții reale unde experiențele, bune sau rele, fericite sau nefericite, te îmbogățesc, îți sporesc ființa. Ideea că ai putea ține mașinăria sub control, că ai putea să apelezi la ea numai din cînd în cînd, cîte un pic, e o iluzie. Ca orice drog, îl dorești tot mai mult. E ca și cum fumătorul de două pachete zilnic și-ar lua angajamentul să nu fumeze mai mult de zece țigări pe zi. Nu se poate, cum nu se poate ca narcomanul să rămînă numai la droguri ușoare sau să țină numărul de doze sub control. Așa și în cazul FB, dacă la început, poți ține cît de cît mașinăria sub control, în scurtă vreme, intri tu sub controlul mașinii. Vrei să postezi cît mai mult, să ai cît mai mulți „prieteni”, să comentezi cît mai mult, să primești cît mai multe like-uri, să fii distribuit în toate zările. Și asta se întîmplă mai ales în cazul postărilor ușurele – poze, glumițe, bancuri, articole de scandal etc. Așa că, dacă ai plecat cumva la drum cu gîndul că folosești asta profesional sau cu intenții educative, te vindeci repede și de iluzia asta. FB încurajează partea cea mai rea din noi – superficialitatea, histrionismul, ba chiar contribuie din plin la mutația esențială a apocii noastre – trecerea de la Complexul Oedip la Complexul Narcis. Nu,  FB nu este creat să stimuleze inteligența, ba din contra! Nu spun că nu sînt și oameni inteligenți în spațiul ăsta, spun numai că, dacă nu sînt vigilenți, e posibil să le treacă! Mă gîndeam că, din vară, nu mai lucrez la un roman pe care-l începusem în primăvară – este imposibil ca asta să nu aibă legătură cu abuzul în creștere de FB prin care am trecut. De altfel, FB e și un excelent stricător al stilului, mai ales în cazul postărilor directe – nu e vreme de subtilități, sînt încurajate exprimările fruste, simple, ba chiar simpluțe. Cum nuditatea imagistică este reprimată, își ia revanșa în toate felurile prin intermediul cuvîntului! Nu e bun FB la nimic? Ba da, cred că e excelent pentru morți. Paginile acestora, ținute de rude sau prieteni, îi mai mențin o bucată de vreme printre noi, ajută adesea la aducerea la cunoștință a unor fotografii, documente și chiar opere necunoscute…

Prin urmare, dimineață FB mi-a făcut cea de-a doua surpriză plăcută. De prima n-am ținut seama decît vreo nouă luni. Acum, am de gînd să iau asta ca un cadou pe viață! So long, Face Book! Ba chiar Vade Retro! Dar daca post mortem, rudele sau prietenii îmi vor face o pagină, cred că, de acolo de unde voi fi, o voi consulta cu curiozitate.

Autor: Doru Antonesei

Sursa: @antonesei’s blog