Presa germană priveşte cu îngrijorare peste Rhin, după ce partidul de extremă dreapta Frontul Naţional a obţinut victoria clară în primul tur al alegerilor regionale. O revistă a presei germane realizată de Courrier International.
“Este la fel de grav pe cât credeam: aproape un francez din trei a votat cu Frontul Naţional”, scrie Suddeutsche Zeitung după primul tur al alegerilor regionale din Franţa. Cotidianul de centru-stânga din Munchen scrie că nimic nu mai poate opri ascensiunea extremei dreapta în nordul Franţei şi în Provence.
“Au înnebunit francezii? Atenţie, rezultatele de duminică nu sunt o greşeala. Voturile pentru Le Pen nu se datorează unui acces brusc de furie împotriva elitelor politice. Şi nu sunt nici o consecinţă a atentatelor de pe 13 noiembrie. Nu. Frontul Naţional este în ascensiune de ani de zile, în mod constant, puternic şi inevitabil”.
Ziarul german scrie că greşeala majoră a fost comisa de partidele tradiţionale din Franţa. Nu au avut curajul de a se apuca sa rezolve marile probleme ale ţării. “Din ce în ce mai mulţi francezi au început să acorde o şansă Frontului National – nu pentru a protesta, ci dintr-o disperată şi amară convingere”.
Spiegel Online scrie că “Franţa se deplasează spre dreapta”. Siteul revistei din Hamburg arată că “odată cu ascensiunea Frontului National, a Cincea Republică devine un sistem cu trei partide. Ţara a luat-o spre dreapta din punct de vedere ideologic”.
Die Zeit arată că acest rezultat are toate şansele să intre în cartile de istorie drept “ultimul avertisment, din nou prost interperetat, pe care l-a lansat electoratul francez, semnalul unei catasrofe care era anunţată de ani de zile. Adica o victorie a Marinei Le Pen la prezidenţialele din 2017. Chiar şi un rezultat bun a preşedintei FN – nu neapărat victoria- va impune noi constângeri politicii franceze. Astăzi, această catastrofa pare mai probabilă ca oricând”.
„Dacă luăm în serios rezultatul de pe 6 decembrie, semnalul de alarmă nu trebuie să sune doar pentru guvernanţii şi partidele de la Paris, ci pentru întreaga Europă”. “În realitate, este anunţul fără echivoc al unei ieşiri din Uniunea Europeana. Ne întrebăm cine oare a înţeles dimensiunea pericolului”, mai scrie Die Zeit.
Prezidenţialele din 2017 stârnesc şi îngrijorarea celor de la Frankfurter Allgemeine Zeitung. La 47 de ani, Le Pen aspiră de multă vreme la putere, scrie FAZ. “Însă ea nu are deloc experienţă în executiv”, scrie cotidianul german.
“Frontul Naţional încasează salariul fricii”, un salariu mai mare decât cele mai sumbre previziuni ale institutelor de sonmdare a opiniei publice, scrie Frankfurter Rundschau. “Alimentează fricile şi promite -le celor intimidaţi că-i vei proteja prin ruperea de restul lumii”, aceasta este deviza partidelor de extremă dreapta. “Dacă această izolare va avea un efect, atunci jumătate din economia franceză, cea prezenta la nivel internaţional, va fi ruinată”, scruie Frankfurter Rundschau.
În Marea Britanie, cotidianul de centru-stânga The Guardian scrie că viitorul politic al Franţei este “mai îngrijorator ca oricând în istoria recentă”. Preocuparea pentru securitate, în urma recentelor atentate, şi-a spus cuvântul, însă ascensiunea FN se datorează în primul rând crizei economice şi şomajului. Rezultatul alegerilor ar trebui pus în contextul rezistenţei extremei drepte franceze în timpul regimului de la Vichy şi în perioada războiului din Algeria. The Guardian face un apel către partidele tradiţionale din Franţa pentru a-şi uni forţele împotriva Frontului Naţional.
Cotidianul conservator Daily Telegraph arată că “FN nu este doar un simplu partid protestatar”. Franţa devine o ţară cu un peisaj politic tripartit în care FN se va bate cu cei mari. FN beneficiază de “deziluzia profundă” a francezilor faţă de “sistemul politic”. Cotidianul observă şi incapacitatea Republicanilor de a exploata lipsa de popularitate a guvernului socialist.
“Populiştii noştri şi vântul ce vine de peste Alpi” este titlul unui editorial din cotidianul italian La Repubblica. “Este evident că istoria europeană suferă o schimbare de direcţie care priveşte pe toată lumea”, scrie ziarul italian, notând că victoria extremei drepte în Franţa a fost imediat salutată de secretarul general al Ligii Nordului, partidul populist italian. Explicaţia victoriei FN ţine de “frică”. “Ceea ce a permis FN să devină primul partid din Franţa este emoţia provocată de tragedia de pe 13 septembrie. Cei 130 de morţi din acea vinere s-au transformat la urne în 29,01% din voturi, care au oferit celui mai mare partid populist din Europa supremaţia într-una dintre cele mai mari societăţi politice din Occident”, scrie La Repubblica.
Corriere della Sera găseşte motive ceva mai profunde pentru rezultatul alegerilor regionale din Franta. “Echilibrul din Frnata a fost afectat de introducerea unui element religios şi iratţional”. Ziarul scrie că victoria se datorează regresului partidului gaullist din Franţa (Republicanii), care “şi-a diluat valorile (autoritatea statului, laicitatea, identitatea naţională) şi ambiguităţilor “ideologice şi culturale” ale socialiştilor.
În Spania, El Mundo vorbeşte despre modul în care autorităţile din Franţa s-au concentrat pe temerile legate de imigraţie şi terorism şi au uitat de şomaj şi sărăcie, alte două elemente care au acţionat în favoarea Frontului Naţional.El Pais a criticat strategia electorală a Republicanilor şi a Partidului Socialist. Primii au vrut să înfrângă FN adoptându-i o parte din discurs, în timp ce socialiştii au vrut să o bată pe Marine Le Pen declarând stare de urgenţă împotriva teroriştilor, din nou o măsură propusa de FN.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu