“Taie si apoi masoara”. Aceasta continua sa fie deviza guvernului Boc la opt luni de la preluarea mandatului.Economia romaneasca da, in acest moment, semnele unei inrautatiri vizibile a indicatorilor economici. 2009 se va incheia, dupa toate datele estimate in prezent, cu o scadere economica de 8%, cu un deficit bugetar record, greu de imaginat la inceputul anului, de 7% – 8%, si un deficit de cont curent intre 6% si 7%.
Acestea sunt datele care arata ca economia romaneasca va avea o prabusire mult mai accentuata decat se estima la inceputul anului.
Zilele trecute am fost si martorii unei schimbari substantiale de atitudine a ministrului finantelor, Gheorghe Pogea.
Pana acum, Pogea se concentra sa aduca argumente financiare in favoarea “grelei mosteniri” lasate de vechiul guvern si, in acelasi timp, afisa un optimism debordant in ceea ce priveste evolutia economiei in anul 2009. De data aceasta, ministrul finantelor a trecut la un ton mult mai rezervat, vorbind despre un viitor sumbru pentru economia romaneasca.
Gheorghe Pogea a anuntat si o noua masura de reducere a cheltuielilor bugetare, aceea ca in perioada septembrie-noiembrie, personalul bugetar sa fie trimis obligatoriu zece zile in concediu fara plata. Prin aceasta masura, bugetul de stat va face economii de 1,5 miliarde lei, adica aproximativ 300 milioane euro.
Masura “10 zile de concediu fara plata pentru bugetari” are avantajele si limitele ei. In primul rand, aplicarea unei astfel de decizii este incorecta chiar fata de personalul bugetar, pentru ca sunt penalizati la gramada si cei care muncesc, si cei care sunt un balast pentru aparatul bugetar.
In al doilea rand, o astfel de masura nu poate fi decat temporara. Ea se poate aplica doar pentru a amana o restructurare serioasa de personal. O amanare care nu face decat sa taraganeze verdictul, nu sa-l anuleze.
Asadar, ideea “10 zile de concediu fara plata” va avea, cel mult, rezultate pe termen scurt. In niciun caz, nu este o solutie realista si nu se bazeaza pe criterii de performanta, pe analize solide sau pe studii de evaluare. Este vorba doar despre o taiere “cu barda” a cheltuielilor bugetare.
In al treilea rand, se poate anticipa ca decizia guvernului nu va fi foarte simplu de pus in aplicare. O astfel de prevedere va fi atacata, cu sanse de castig, de sindicate sau de catre o serie de bugetari privilegiati.
Spre exemplu, Ministerul Finantelor Publice nu a reusit sa anuleze sporurile salariale ale magistratilor, decizia fiind atacata rapid si eficient in instanta chiar de cei care ar fi trebuit sa fie prejudiciati. De aceea, este interesant de vazut daca se va putea gasi o formula legala care sa nu poate fi atacata cu ajutorul Codului muncii sau al Constitutiei.
Marea problema este: cand, cum si in ce masura, guvernul Boc va trebui sa ia masuri mai dure de restructurare a aparatului bugetar, pentru ca este tot mai limpede ca economia romaneasca, in actualele ei coordonate, nu mai poate “hrani” un sector bugetar atat de numeros?
Dar, in numele crizei, orice masura de reducere a cheltuielilor este buna. Chiar si o decizie care nu se bazeaza pe o solida fundamentare analitica. Nu este prima data cand lucrurile stau in felul acesta.
Presedintele Traian Basescu a cerut dintr-o vorba disponibilizarea a 20% din aparatul bugetar. Nici vorba de studiu de impact sau de analize economice. Desigur, toate acestea cer timp. Problema este ca exista riscul ca, dupa ce se vor lua masurile pompieristice, atunci cand va veni momentul unor decizii bazate pe analize serioase, guvernul sa se afle exact in situatia de astazi.
Un alt exemplu este introducerea impozitului minim. Pana acum, rezultatele arata ca sute de mii de firme si-au suspendat activitatea sau au fost lichidate, in vreme ce efectele acestui impozit asupra veniturilor bugetare sunt incerte. In loc de argumente si evaluari, avem masuri luate la gramada, pausal, care ii penalizeaza si pe cei care lucreaza eficient si pe cei care “umfla” schema de personal.
Miercuri, 12 august a.c., Guvernul a anuntat restructurarea agentiilor guvernamentale si reduceri de personal in aceste agentii. Rand pe rand, ministrii cabinetului Boc s-au perindat in fata mass-media si au prezentat, mai clar sau mai putin clar, o dare de seama cu privire la restructurarea agentiilor. In sine, reducerea sau fuziunea acestor institutii este salutara.
Dar, ca de obicei, aceasta masura naste cel putin doua semne de intrebare: “Au “scapat” o serie de agentii de restructurare din motive mai mult sau mai putin obscure?” si “Din numarul de persoane disponibilizate, cate provin din excluderea din buget a posturilor deja blocate si cate vor fi efectiv disponibilizate?”
Exista acum discutii pe marginea unei teme legate de faptul ca disponibilizarea personalului bugetar poate fi evitata, partial sau total, prin folosirea corecta si eficienta a banului public. Exista, evident, o legatura intre cele doua teme, dar si o linie clara de demarcatie. In sensul ca preocuparile privind gestionarea banului public trebuie sa existe indiferent daca este nevoie de restructurarea aparatului bugetar.
Legalitatea si oportunitatea utilizarii fondurilor publice este o tema care trebuie sa fie de interes pentru autoritati, pentru public si pentru mediul de afaceri, indiferent de guvernare.
Autoritatile trebuie sa vegheze asupra legalitatii cheltuirii fondurilor publice, publicul este interesat de banul public in calitate de contribuabil, iar reprezentantii companiilor sunt interesati de cheltuirea fondurilor publice, pentru ca acest lucru tine de sanatatea, corectitudinea si nedistorsionarea concurentei in mediul de afaceri.
Ingrijorator este ca, in ultimii ani, influenta zonei politice asupra institutiilor chemate sa vegheze la cheltuirea fondurilor publice este tot mai accentuata. Institutiile de control si de monitorizare a cheltuirii banilor publici sunt arondate politic, in conformitate cu algoritmul, fapt care genereaza suspiciuni sau, uneori, ofera dovada de netagaduit ca actioneaza in functie de comandamente politice.
O credibilizare a acestor institutii se poate face numai scotandu-le de sub “papucul” politic. Institutiile-cheie din domeniul verificarii banilor publici ar trebui sa fie conduse si sa aiba in componenta numai profesionisti, functionari publici, si sa se afle in subordinea Parlamentului, nu arondate prim ministrului sau vreunui minister.
Constantin Rudnitchi
sursa: bloombiz.ro
Adauga comentariu