ANTISISTEMUL

Auziţi tot mai des în ultimele zile cuvîntul „antisistem” care a devenit o siglă de luptă a unora care vor să preia nemulţumirea generală a societăţii civile ce are multe frustrări.

În sinea mea şi eu sunt împotriva întregii clase politice născută, rodată şi perfecţionată în ultimii 24 de ani care a dus ţara de rîpă…

E clar că mi-e silă şi mi-e scîrbă de mulţi dintre aceia ce şi-au făcut un (re)nume pe firmamentul politico-financiar şi pot face la repezeală o listă cu multe nume din tot spectrul politic, dar trebuie să spun că nu doresc să se institue anarhie în ţară, să dăm iar foc la clădiri importante doar că sunt ocupate şi folosite de politicieni, nu doresc vendette publice.

Doresc însă ca prim semnal să înceapă Justiţia să funcţioneze în mod egal şi nepărtinitor, vreau să fie înlăturaţi cu forţa unor legi date de majoritatea parlamentară a tuturor băsiştilor din Parchete, din Tribunale, ÎCJ, CSM, CCR….

Vreau ca televiziunile şi presa în general să renunţe imediat la orice partizanat politic şi să se pună în slujba societăţii civile.

Mai vreau ca oamenii să înceapă să capete încredere în instituţiile statului şi să li se supună cu credinţa că acestea nu mai luptă îmăpotriva lor, vreau ca Poliţia şi Jandarmeria să-şi facă doar datoria pentru care au menirea într-o ţară democratică, să fie schimbate legile care îngrădesc manifestările libere ale nemulţumirilor populaţiei, dar să fie condamnat abuzul şi anarhia!

Vreau să trecem de la forma de guvernare republiană la aceea de Monarhie Constituţională în care Regele (Casa Regală) să exercite un echilibru plin de echidistanţă politică şi o reprezentativitate plină de onorabilitate a României!

Vreau ca să existe un Tribunal sau o Agenţie Naţională – un for suprem a Justiţiei – care să cerceteze corect marile averi acumulate şi să le confişte pe acelea nejustificate cu dovezi de corectitudine urmărindu-le pe întreg globul pămîntesc.

Vreau ca statul român să schimbe politica de trîntor pe banii contribuabilului şi să acorde o grijă şi o atenţie prioritară Cetăţeanului, îmbunătăţind Sistemul de Sănătate, de Învăţămînt, de Cultură.

Îmi doresc să existe toate partidele de pe eşichierul politic, dar să dispară pentru totdeauna nume ca: Băsescu, Boc, Udrea, Blaga, Andreea Vass, Sulfina Barbu, Movilă, Spînu, Păduraru, Oprea, Adrian Năstase, Victor Ponta, Hrebenciuc, Liviu Dragnea, Marian Oprişan, Nichita, Chirica, Adăscăliţei, Anghel Stanciu şi Fiul, Cătălin Ivan, Fenechiu, Ludovic Orban, Haşoti, Paul Dobre, Adomniţei, Dangă, Costel Alexe, Cozmanciuc, Crăciunescu, Doboş, Maricel Popa, Dan Cîrlan, Victorel Lupu, Romeo Olteanu şi lista poate continua încă mult şi bine şi vă las şi pe voi să o ajustaţi.

Îmi doresc să se ridice în politică intelectuali adevăraţi din societatea civilă sau din actualele partide care nu au mai fost în faţă, care nu sunt trecuţi pe liste sau numiţi de vreunul enumeraţi mai sus…

La Iaşi dau doar două nume pe care le cunosc şi pentru care aş fi în stare să-mi pun în joc onoarea mea pentru probitatea lor morală: dr. Răzvan Constantinescu şi dr.ing. Dionisie Lefter.

Aceasta este în opţiunea mea lupta corectă şi curată antisistem.

Este o mare risipa de energie a unora care dau bine in poze si au scopuri pur personale, fara a pune pe primul loc interesul general prin organizare, dialog cu unii lideri nationali adevăraţi, nu există o unitate si strategie comuna impotriva clasei politice corupte din Romania.

Sunt printre ei manipulatori de profesie, indivizi care au doar scopuri personale, securisti sub acoperire care fac jocurile unor interese de grup, restul…. este o masa amorfa care nu are tinta si viziune în lupta cu acest sistem puternic sustinut financiar si logistic….

Totul ţine de organizare, finantare, lideri curati care pot strange in jurul lor toate focarele de nemultumire ale societăţii si care pun pe primul loc interesul cetaţenilor debusolati de jocurile si tradarile unor parveniţi din tot spectrul politic romanesc.

Asta înseamnă în accepţiunea mea de cetăţean liber – membru al societăţii civile – antisistemul!

Nicidecum anarhie, nicidecum paralizarea instituţiilor statului de drept cîştigate cu preţul vieţii unor oameni care chiar au murit pentru ca ţara să o ia pe drumul cel bun!

Autor: Gabriel Mihaila

Iași, 22 decembrie 2013