La 7 mai incepe ceea ce se anunta, la noi si in toate statele membre UE, una dintre campaniile electorale care se pare ca va intra in istorie. In cea a exemplelor negative, caci sondajele anunta un nivel istoric de neprezentare la vot, generat de un dezinteres din ce in ce mai marcat fata de problematica europeana in general si de Parlamentul European in special.
Aparent ciudat, fie si numai daca ne gandim la sutele de milioane de euro alocati de Comisie si Parlamentul European pentru sectorul comunicarii. Chiar straniu, daca ne gandim si la noua pozitie de forta pe care Parlamentul European o va capata in cazul ratificarii, intr-un final, a Tratatului de la Lisabona, legislativul comunitar primind atunci drept de codecizie cu Consiliul European intr-o serie intreaga de domenii esentiale. Inexplicabil, daca luam in considerare forta pe care o reprezinta europarlamentarii in modelarea deciziilor politice si influenta certa pe care o are si acum legisativul european asupra formularii finale a tuturor politicilor europene.
Dar, daca cele spuse mai inainte sunt adevarate, de unde aceasta lipsa enorma de interes a opiniei publice? Poate, in primul rand, deoarece in toate campaniile electorale de pana acum subiectele europene au fost considerate fie prea “globale”, fie prea tehnice si aride, candidatii incercandu-si atunci sansa cu temele nationale, strict interne: Chiar daca cele mai multe sunt totalmente irelevante pentru ceea ce ar trebui sa faca ei in Parlamentul European. Riscul este ca toti candidatii in europarlamentare, mai ales in tarile nou intrate in UE, sa joace doar cartea interna in scopul de a culege voturi pe baza apartenentei la un partid sau altul, fara ca tematica sau competentele legate de UE sa mai conteze. Un fel de oglinda concentrata a legislativelor nationale. Dar si, in acelasi timp, un argument de folosit in revendicarea, pe baza de tintar, a viitoarelor functii europene.
Este o problema pentru ca, previzibil, discutia se va concentra doar pe carisma, spectaculozitatea sau ineditul unor personaje angajate in cursa… dar si, la nivel de partid, gradul lor de fiabilitate in a fi luptatorii agresivi in viitoarele batalii inter-romanesti care vor fi exportate cu mult mai mare rapiditate si acuratete de la Bucuresti inspre Bruxelles.
Mai mult decat pana acum? Sigur ca da, uitati-va cu atentie cine sunt personajele asezate in pozitii eligibile si ganditi-va cum vor reactiona atunci cand, acasa, se va incinge dramatica lupta pentru prezidentiale! Dar mai exista un nivel semnificativ: dorinta de a astepta rezultatele europarlamentarelor pentru a sti care va fi partidul care va revendica dreptul de a numi persoana care va ocupa functia de comisar european. In cursA se afla din partea PSD Adrian Severin si Vasile Puscas, din partea PDL Theodor Stolojan si Anca Boagiu, apoi independentul Dacian Ciolos (beneficiind de un lobby extern cu mult mai puternic decat cel intern) si, evident, Leonard Orban caruia i-ar fi drag sa mai candideze la propria sa succesiune, cu toate ca mi se pare extrem de improbabil ca Romania sa mai accepte inca o data un post ca acela de Comisar pentru multilingvism. Cert este doar un singur lucru: pana in acest moment, suntem in urma in raport cu calendarul negocierilor de forta care au loc acum la Bruxelles, tocmai pentru ca ne concentram pe raspunsul de partid (greseala pe care am facut-o de atatea ori in trecut si din care se pare ca nimeni nu vrea sa invete nimic) si nu pe obtinerea unui consens national asupra persoanei care ar putea sa reprezinte cel mai bine interesele strategice ale tarii noastre. Este posibilA o participare semnificativa la europarlamentarele din Romania? Daca nu va fi asa, exista riscul cert al prezentei in legislativul de la Bruxelles a unor personaje despre care, cu durere, ne vom intreba apoi cine i-a trimis acolo, ce fac sau ce nu fac, de ce nu-i ia nimeni in seama, etc… Poate n-avem destul de mult circ acasa si vrem sa mutam reprezentatia si la Bruxelles. Se poate. In seara zile de 7 iunie vom sti ce-am ales. Pana atunci, spectacolul este gata sa inceapa, cu afise traznite, promisiuni de lapte si miere si, mai ales, infierarea cu dreapta manie a josnicilor adversari!
sursa: ziua.net
Adauga comentariu