Mega-termita Schweighofer. Marele procesator ar mai vrea contract preferenţial încă zece ani

In anul 2003, in Romania sosea (dupa ce a dat inconjurul Globului la vanatoare de resurse) o importanta companie austriaca, jucator insemnat pe piata mondiala a lemnului, Holzindustrie Schweighofer. Cum scrie chiar pe pagina sa oficiala de web, intrarea in Romania a insemnat pentru afacerile acestei firme “un nou inceput”. Pentru padurile romanesti, ar putea fi “inceputul sfarsitului”. Pentru ca, deveniti in scurt timp lideri pe piata prelucrarii lemnului, austriecii au infiintat patru fabrici ultramoderne la Sebes, Radauti, Comanesti si Siret, care infuleca, transforma in scandura si exporta in lumea larga, pe calea ferata si pe apa, peste 2,6 milioane de tone de lemn pe an. Un procesator atat de eficient, care lucreaza cu cele mai futuriste tehnologii cu laser, cu o pricepere comerciala la nivel planetar, are o nevoie colosala de materie prima. E intre cei cinci mari furnizori europeni de cherestea ai Ja­po­niei, are livrari in peste 40 de tari. Sa fie o intamplare ca sosirea marelui procesator a coincis cu declansarea celei mai mari campanii de defrisari de paduri din istoria tarii?
Cantitatile de marfa achizitionata de Schweighofer au crescut de la an la an, concomitent cu dezvoltarea capacitatii de prelucrare.

Lemn alb si negru
Potrivit informatiilor noastre, cei mai eficienti aducatori de contracte sunt Karl Schmidt si Nichifor Tofan, binecunoscuti pentru relatii pe care le au in mediile de decizie silvica la nivel inalt. Si directorul sucursalei din Sebes, Calin Ioan Dumitreasa, este un contractor foarte harnic, numai in lunile mai si iunie anul trecut si-a adus aportul decisiv la cumpararea a peste 221.000 metri cubi din judetele Covasna, Brasov, Prahova, Vrancea si Buzau.

Sigur, cata vreme cantitatea de lemn ce poate fi legal recoltata este sta­bilita de la centru si oarecum le­gi­fe­rata, producatorii si utilizatorii au­toh­toni au inceput sa intre in panica, va­zand ca resursele le sunt nein­des­tu­latoare. Pe de o parte, invazia chi­neza, despre care am vorbit in editia de ieri a ziarului, i-a scandalizat si i-a determinat sa sesizeze Presedintia, Guvernul si pe ceilalti decizionali. Pe de alta parte, in palnia incapatoare a Schweighofer se topea tot mai mult din cota anuala de lemn “alb”, legal (despre cel ilegal nu avem destule date pentru a vorbi deocamdata).

In cadrul Asociatiei Patronale a Forestierilor din Romania (ASFOR) s-au ridicat multe voci, anul acesta, in spri­jinul protectiei intereselor industriei bastinase. Un motiv serios pentru ca Gerald Schweighofer sa in­cer­ce preluarea controlului asupra ASFOR, organizatie puternica, re­pre­zentata la nivel national, care are inca parghiile pentru a stabili politicile in industria de profil. Acum un an, pe vremea asta, Karl Schmidt sta­bi­lise o conventie cu niste firme ro­ma­nesti, in sensul infiintarii unei struc­turi paralele. I-au fost alaturi HLV Transilvania, Sibiu (administra­tor Octavian Hadar); Silva Lemntex, Hu­nedoara (Sabin Faur); Holz SRL, Ma­ramures (Vasile Coman) si Losan SRL, Brasov (Daniel Frunza). Tentativa a cazut, austriecii s-au pus prin ur­mare sa sape la radacina conduce­rea ASFOR, presedintele Ioan Sberea (echilibrat si cu autoritate, care a stiut in mandatul sau sa impace interesele afaceristilor, ale statului si proteja­rea naturii) a fost inlocuit cu mult mai flexibilul Nicolae Tucunel. Acesta este si presedintele Camerei de Co­mert Brasov, si administrator al Forex SRL si Eurolemn SRL din Brasov.

Nu stim daca, intemeiat sau nu, Gerald Schweighofer si Karl Schmidt se bazeaza pe Tucunel sa-i sprijine ca sa obtina pentru firma austriaca statutul de “firma de interes national”, pozitie din care ar urma sa aiba acces preferential la vreo 57,6 milioane metri cubi de lemn in urmatorii 10 ani. De ce 10? Pentru ca se apropie de sfarsit contractul de 10 ani dintre Romsilva si Schweighofer si acum e momentul unei uriase actiuni de lobby (confirmata din sfera administrativa, ministeriala si politica) pentru prelungirea acestuia cu inca pe-atat. Nu stim daca Tucunel va da sprijinul scontat. Stim insa ca si alte mari companii (a se citi megatermite) aspira la acest statut. Le numim: Kronospan Romania (Markus Habegger) Egger Romania (Stefan Ember­ger), Romanel International (Hassan Sinno) si Prolemn (Haluk Yildiz).

Numai fapte bune
Marele capital se descurca intr-o tara balcanica la fel de bine ca intr-o tara bananiera. Pe plan local, va­na­toa­rea de resurse naturale nu este va­zu­ta ca o activitate ce intereseaza si­gu­ranta nationala, sub componenta sa economica. Combinatele de prelu­crare a lemnului sunt furnizoare de venituri la bugetele oraselor. Aduc o parelnica prosperitate, ocupa forta de munca. Companiile fac opere de binefacere. La Radauti, de exemplu, Egger a amenajat parcurile. Schwei­gho­fer si Egger au dotat spitalul ora­se­nesc, si inca bine de tot, cu aportul primarului Vienei. Austriecii au ridicat case pentru sinistratii inundatiilor (provocate in buna masura si de despaduririle haotice, cum s-a demonstrate stiintific) la Branicesti, in valoare de jumatate de milion de euro. Pe langa comunitate, de atentia marilor companii beneficiaza si demnitarii. Cel putin doi fosti prefecti de Suceava au beneficiat de tratamente la Viena pe spezele Schweighofer. Dar si altii, despre care vom scrie.

Codite romanesti de topoare austriece
Surse ministeriale, din ad­mi­nis­tra­tie si din institutii cu atributii in apli­carea legii ne-au ajutat sa in­toc­mim o lista cu oficiali de la nivel local si organe de control care pun inaintea interesului statului interesul “Holzindustrie”. Unii ar numi aceasta rasturnare de interese “coruptie”. Altii, “oportunitate”. Despre fiecare din ei vom detalia la momentul potrivit.
● Pop Vasile (inspector silvic in cadrul Corpului de Control al MMP),
● Morar Mihai Lucian (director coordonator al Directiei Silvice – DS – Alba),
● Boariu Gheorghe Dan (seful Ocolului Silvic – OS – Sebes din cadrul DS Alba),
● Avram Gheorghe (inspector coordonator al ITRSV Cluj-Napoca),
● Ivan Gheorghe (director coordonator al DS Bistrita-Nasaud),
●Solomonesc Adorian (directorul coordonator al DS Caras-Severin),
●Cosnean Ioan (director coordonator al DS Covasna),
● Abraham Istvan (director coordonator adjunct al DS Harghita),
● Ignat Emil Constantin (director coordonator al DS Hunedoara),
● Sajerli Mihai Gratian (director coordonator al DS Maramures),
● Vlad Vasile Nicolaie (seful OS Viseu de Sus, judetul Maramures),
● Maftei Simion (director coordonator al DS Neamt)
● Oprescu Ion (director coordonator al DS Valcea)

Autor: Petru Zoltan,  Valentin Zaschievici