Dincolo de târguilei și cifre, summitul privind stabilirea bugetului Uniunii Europene a eșuat din cauza unei echipe de incompetenți. Fiasco-ul de la Bruxelles pune sub semnul întrebării nu instituțiile europene ca atare, nu visul unei Europei Unite, la care, să fim sinceri, orice cetățean european a visat măcar o dată. Nu proiectul în sine este vinovat, ci administratorii lui. Poți avea o schiță perfectă a unei catedrale. Dacă echipa de constructori nu se ridică la înălțimea ei, dacă își bate joc de proiectul inițial, și îl ajustează după ureche, ceea ce va ieși la final nu va fi o catedrală, ci o cocioabă.
Criza Europei este generată de o totală lipsă de încredere în oamenii care o conduc acum. Printre multe pretenții stupide emise în numele perfidului Albion, David Cameron avea dreptate în felul său. Flamandul Herman Van Rompuy a dovedit încă o dată că este totalmente depășit. Un bătrânel acrit de ambiții separatiste pentru mica lui comunitate flamandă nu are cum să conceapă în chip real Europa ca pe un concert al națiunilor. Flamandul s-a încăpățânat să taie din banii necesari cercetării și inovației din UE, dar a ținut cu dinții ca reducerile să nu afecteze salariile eurocraților. La finalul negocierilor, Van Rompuy a ridicat din umeri resemnat și s-a mulțumit să declare că «acest summit a demonstrat o totală lipsă de spirit european», pentru că nu s-a ajuns pasămite la un acord privind cifre și procente. Acest summit eșuat a demonstrat totala incompetență a lui Van Rompuy însuși.
Un fiasco ce trebuie atribuit Partidului Popular European
Criza Europei nu este cauzată de lipsă de bani. Fundătura în care a ajuns Europa pune sub semnul acuzării o echipă de birocrați incompetenţi de la Bruxelles care au abuzat de funcțiile lor și nu au știut cum să facă față crizei. Singura lor cale a fost să taie (salarii, cheltuieli publice, fonduri), nu să adauge o plus valoare la ceea ce au primit de la celelalte echipe care au condus UE. O echipă arogantă și autoritară de baroni populari europeni convinși că soluțiile lor sunt cele mai bune pentru a scoate UE din criză. Când socialiștii sau liberalii europeni propuneau soluții alternative, PPE-iștii strâmbau din nas. Le respingeau în bloc. Salvarea Europei trebuia să aibă neapărat patentul PPE.
Degeaba s-a rățoit liderul grupului europarlamentar al Popularilor Europeni, Joseph Daul. «Eşecul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene înseamnă că i-am lăsat pe eurosceptici să domine negocierile», a comentat moralizator bătrânul Daul. Ceea ce nu vrea să înțeleagă Daul nici în ruptul capului este că pozițiile inflexibile și autoritariste ale echipei de eurocrați populari europeni care domină ierarhia instituțiilor europene au declanșat valul de euroscepticism și de replierile naționaliste ale statelor membre. Exemplul cel mai bun l-a oferit Angela Merkel. Papesa religiei austerității în Europa a declarat că pleacă oarecum staisfăcută de eșecul de la Bruxelles. A câștigat timp. Electoral eșecul de la Bruxelles o avantajează. Oferă pretextul dreptei germane să spună că s-a opus «orgiei financiare» la care se dedau celelalte state membre. Merkel a fost extrem de dură. Ca o Jeanne d’Arc teutonă, în numele sfintei cumpătări germane, a bătut cu pumnul în masă şi a cerut reduceri cu 20 de miliarde mai mult decât propusese Van Rompuy. Cetățeanul german trebuia făcut să înțeleagă că a fost protejat, că prin eforturile Angelei Merkel, chiar și cu prețul unui scandal între membrii UE, cetățeanul german este cel slavat pentru că nu mai trebuie să ofere bani din buzunarul său ca alți europeni iresponsabili să îi cheltuie cum vor. «Nu trebuia să scoatem acum un acord cu forcepsul. Mai avem timp să reflectăm», le-a spus cu un surâs ipocrit Angela Merkel jurnaliștilor de la Bruxelels. Toată această tergiversare o fi flatând ea zgârcenia germanilor, dar dă o lovitură Uniunii Europene care continuă să se împrumute de pe piețele financiare internaționale.
Merkel a uitat de la mână până la gură că, în urmă cu vreo câţiva ani buni, Germania, care bate cu cizma în podea acum cerând disciplină financiară, era prima care depăşise enorm deficitul bugetar. Somate să dea explicaţii, pentru că ofereau un exemplu negativ celorlalte state membre care se vor simţi încurajate să nu respecte nici ele deficitul bugetar naţional, autorităţile germane au dat cu flit Bruxelles-ului. «Noi suntem primii contributori neţi la bugetul UE, noi trebuie să profităm primii de pe urma monedei euro, noi trebuie să fim lăsaţi în pace să avem deficit bugetar cât ne convine nouă…».
Şi, uite aşa, graţie modelului iresponsabil oferit de Germania, totalul cheltuielilor publice ale tuturor celor 27 de state membre UE a ajuns să fie de cincizeci de ori mai mare (aproximativ șase mii de miliarde de euro) decât bugetul total al Uniunii Europene. Economistul francez Jacques Attali avea dreptate. Într-un interviu spune că nu Franţa este «bomba cu efect întârziat din Europa», aşa cum vor să o descrie analiştii de la publicaţia The Economist. În opinia lui Attali, adevărata bombă cu efect întârziat din Europa este Germania. «Această țară este în pericol din cauza crizei sale democrafice și a sistemului său bancar catastrofal», spunea Attali. Economistul francez crede că toată această criză din Europa este cauzată de modelul de capitalism pe care a vrut să îl impună dreapta germană întregii UE. Este vorba de modelul neoliberal de capitalism anglo-saxon, tipic pentru SUA şi Marea Britanii, adoptat şi de Germania, bazat pe speculaţii financiare şi pe deviza «profită la maxim şi fugi, nu te uita la ce laşi în urmă». Acest model de capitalism a ajuns la faliment şi riscă să falimenteze şi alte state.
O paiață cu mentalitate de magazioner sătesc a «negociat» pentru România
Fanfaronada lui Băsescu la Bruxelles a fost una pe măsura personajului. Cel venit să negocieze la Bruxelles «în numele României» este de fapt cel vinovat de poziţia slabă a României la aceste negocieri privind bugetul UE. Înainte de conferinţa sa de presă, Băsescu a adoptat tactica învăluirii şi ameţirii cu cifre a jurnaliştilor. A fost trimis consilierul prezidenţial Bogdan Mănoiu să ţină trei sferturi din conferinţa de presă pe care ar fi trebuit să o acopere prin propriile sale «competenţe» Băsescu. Dar cum ilegitimul de la Cotroceni nu le are, a fost băgat la înaintare mister Mănoiu. Din gura acestuia am auzit tot felul de explicaţii tehnice şi financiare. Toate au fost menite să acopere eşecul personal al lui Băsescu la aceste negocieri. Totul trebuia să pară un eşec tehnic, nicidecum eşecul moral şi politic al lui Băsescu.
În primul rând, summitul de la Bruxelles reprezintă decontul guvernărilor lui Băsescu din ultimii patru ani. Paragraful 45 din proiectul de buget propus de Van Rompuy nu a fost eliminat. El va fi poate doar ajustat. Dar ideea condiţionării alocărilor pe viitor de fonduri europene de gradul de absorbţie de bani europeni în perioada 2007-2011 se menţine. Repet, chiar dacă va fi altfel formulat. Or, din cauza incompetenţelor criminal financiar ale guvernelor Boc şi MRU, coordonate din umbră de Băsescu, noi vom beneficia de mai puţini bani europeni pe viitor, deoarece ei sunt cei care nu au reuşit un grad de absorbţie rezonabil. Nu întâmplător soarta a făcut ca Băsescu să fie descris din greşeală de serviciul media al Consiliului European drept prim-ministrul României. Timp de 5 ani, asta fost de fapt Băsescu. Şi «preşedinte-jucător» şi premierul din umbră al României. Gradul execrabil al absorbţiei fondurilor de către România trebuie să i se impute direct. El a condus guvernele României.
Ploaia de cifre şi explicaţii bălmăjite date de Băsescu în timpul conferinţei de presă au ocolit cu obstinaţie atingerea acestui subiect.
O altă manevră a lui Băsescu a fost aceea de a-şi atribui meritele altor funcţionari. Poziţia României la masa negocierilor de la Bruxelles fusese deja bine definită cu câteva zile înainte de ministrul afacerilor europene Leonard Orban. Băsescu a venit şi s-a pliat pe direcţia deschisă competent de Orban. A doua mare impostură a lui Băsescu la Bruxelles a fost şi atribuirea meritelor celor de la Ministerul Agriculturii. A minţit că prin eforturile sale nu ni s-au mai luat bani din cadrul programelor din politica agricolă comună. Totodată, preşedintele s-a prezentat drept un membru influent al grupului «Prietenii Coeziunii». A greşit echipa. Domnia sa şi prietena politică a domniei sale, Angela Merkel, fac parte din echipa adversă, «Better Spending», a celor care agită foarfecele prin Europa şi propun tăieri. Victor Ponta este cel care, în ceea ce priveşte politică agricolă comună, prin armonizarea poziţiei cu preşedintele Franţei, François Hollande, şi cu premierul polonez, Donald Tusk, dar şi cu alţi premieri din grupul «Prietenii Coeziunii, a reuşit împreună cu aceştia să elimine acele puncte dezastruoase din proiectul de buget al lui Rompuy. Ei au obţinut o alocare mai bună pentru agricultură. Băsescu ne-a făcut însă cu ochiul şi ne-a dat de înţeles că, la un şpriţ cu Rompuy şi Barroso, ar fi reuşit el personal să le smulgă acestora, prin imense eforturi, alocări mai bune pentru agricultorii români. Aplauze, aclamaţii….
Felul mizer şi politicianist în care preşedintele Băsescu a vorbit în «glorioasa» lui conferinţă de presă despre dezbaterile privind bugetul UE şi despre poziţia României dovedesc că avem în faţă nu numai un uzurpator al funcţiei prezidenţiale, ci şi cu un fel de paiață cu mentalitate de magazioner sătesc care şi-a pus ambâţul să «negocieze» la nivel european pentru România. Aşa se întâmplă când bufonul ia locul regelui.
George Bogdan
sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu