Economisti de marca, precum cei consultati de BBC, sunt de parere, in marea lor majoritate, ca recesiunea isi va face din nou aparitia in acest an pe batranul continent. Asadar, nelinistea financiara nu se da plecata din Europa, ci poate reveni in forta oricand.
O cincime din specialisti considera ca zona eurova suferi modificari fata de prezenta configuratie cu 17 membri. Foarte multi analisti considera ca posibilitatea ca zona euro sa se rupa este plasata intre 30 si 40%.
Realitatea le da crezare atunci cand emit previziunile mentionate. Cresterea economica a pierdut din nou, de aceasta data substantial, din tendinta firava de revigorare, marcand o incetinire vizibila.
Criza datoriilor este piatra de moara legata de glezna unei dezvoltari atat de mult dorite, iar cu cat ea se prelungeste, cu atat sansele ca Europa sa se intoarca in turbulentele recesiunii se majoreaza.
Sondajul amintit a fost realizat in randul a 34 de economisti britanici si de dincoace de Canalul Manecii, care consiliaza in mod frecvent Banca Angliei. Dintre cei 27 chestionati, nu mai putin de 25 au afirmat ca Europa va reintra in recesiune in 2012.
Revenirea pe plus a cresterii economice mondiale depinde crucial de marirea consumului. Adica a desfacerii si cumpararii de produse. Acestea, la randul lor, sunt strans legate de relaxarea sau, dimpotriva, de continuarea masurilor de austeritate.
Bugetele nationale, de pe oriunde s-ar afla, au o trebuinta stringenta de balonul de oxigen numit comert. Atat timp cat el este in cel mai bun caz obstructionat, ca sa nu spunem de impiedicarea sa prin blocarea pietelor de credit, nici nu poate fi vorba de semne pozitive.
Finantarile constante, fara puseuri convulsive care sa implice bancile si implicit tarile apartinatoare, pot constitui declicul determinant al iesirii din recesiune. Deocamdata, in cazul cel mai fericit, bursele se multumesc cu minimul stagnarii.
Anul acesta incepe cam cum s-a sfarsit precedentul.
Cu o intalnire la nivel inalt programata pe 30 ianuarie la Bruxelles. De acum inainte, sefii de stat si de guvern se vor intalni lunar in 2012, cu speranta marturisita de a rezolva spinoasa criza a datoriilor. Lucru extrem de dificil. Chiar daca sub indrumarea si monitorizarea directa a cuplului Merkel- Sarkozy va fi elaborat acordul de uniune fiscala. Cel ce urmeaza a deveni operativ in cursul acestui an.
Demers la care premierul britanic David Cameron a spus “pas”. Primul ministru englez nu a dezis proverbialul conservatorism girat de coroana Albionului. Apropo de presedintele Sarkozy, soarta lui de prim om din Hexagon este direct influentata de puterea financiara a tarii pe care o conduce.
Mai precis, de mentinerea sau nu a bonitatii Frantei. Actualmente, rezerva totala de salvare financiara europeana numara 500 de milarde de euro. Va fi ea suficienta sa anihileze o eventuala extindere a parjolului datoriilor catre Franta?
Un eventual esec al politicii economice interne si externe promovata de catre Nicholas Sarkozy ar echivala cu iesirea din cursa programata in luna aprilie pentru un nou mandat la Palatul Elysee. Misiunea sa este una cat se poate de grea, daca ne gandim ca din acel pomenit fond de salvare o cincime este solicitata cu disperare de Grecia.
Atena va fi nevoita, a cata oara, sa adopte noi negocieri cu UE si FMI pe tema unui nou credit totalizand aproape 110 miliarde de euro. Curios, daca luam in seama intentia salariatilor eleni de a nu renunta nici in ruptul capului la cel de-al 13-lea si al 14-lea salariu cu care au fost obisnuiti!
Un alt punct fierbinte a aparut, relativ recent, pe harta Europei financiare. El are epicentrul la Budapesta. Acolo unde nemultumirea cetatenilor maghiari s-a revarsat in strada. Ca o dovada a situatiei coplesitoare abatute asupra Ungariei, agentia de evaluare Fitch i-a revizuit calificativul de tara.
De la BBB-, ultimul nivel in capitolul recomandat investitiilor, la BB+. Celelalte doua mari institutii, Standard& Poor’s si Moody‘s facusera deja aceasta clasificare. “Retrogradarea Ungariei oglindeste limpede deteriorarea galopanta a sistemului fiscal national, a climatului pentru refinantare externa si a perspectivei de crestere economica“, este de parere un reputat analist economic.
Pe fondul “epidemiei” recesioniste, tara vecina a avut anul trecut neinspirata initiativa de a elabora un proiect de lege menit sa incorseteze independenta bancii centrale. Faptul a determinat suspendarea de catre oficialii institutiilor financiare internationale a oricaror discutii cu Budapesta.
Acum, cu cutitul la os, cabinetul Orban a schimbat registrul, anuntand ca executivul si banca nationala isi doresc de urgenta semnarea unui acord de finantare cu FMI. La drept vorbind, nici nu exista alta alternativa pentru moment. Cursul a plasat forintul, in ultima zi a saptamanii trecute, la 317,4/euro, foarte aproape de maximul istoric de 324,2.
Nici alte state nu se pot lauda cu performantele monedelor nationale in raport cu cea unica, in contextul in care aceasta din urma s-a apreciat cu 2% fata de coroana ceha si kuna croata. Cel mai prost sta zlotul polonez, depreciat cu 11,23 de procente, urmat de forint cu 11,16%.
Asa a devenit de laudat leul nostru. Cea mai stabila moneda a regiunii in 2011. Euro s-a apreciat comparativ cu el doar cu 0,57%. Pentru ca am ajuns la banul romanesc, specialistii il crediteza in primavara (martie-aprilie) cu o cotatie de 4,4 lei/euro si 3,4 lei/franc elvetian. Sa recunostem, a rezistat destul de bine intr-un peisaj dominat sever de tulburari pe pietele financiare. E drept, in cele mai multe situatii cu umarul pus indirect de BNR.
Ramane de observat cum va evolua Romania la rubricile “scumpiri”- exemplul motorinei, care a depasit 6 lei/ litru- si “somaj”, despre care INS spune ca numarul a ajuns la 727.000 de persoane.
Sursa: Ziare.com
Autor: Dan Mladinoiu
Adauga comentariu