Deblocarea creditarii, scaderea dobanzilor bancare sau stabilizarea monedei nationale, precum si, in mod indirect, reluarea consumului sunt cateva dintre efectele previzibile ale acordului Romaniei cu cele trei institutii financiare internationale, in opinia analistilor si a mediului de business.
Cresterea lichiditatii in piata s-ar putea face prin scaderea rezervelor minime obligatorii (procentajul din totalul resurselor atrase care sunt depuse de banci la BNR) la valuta cu maximum 25%, de la 40% in acest moment la 30% pana la finele anului, conform analistilor si bancherilor consultati de Business Standard. Romania a coborat, dupa anuntul FMI, cu doua trepte in clasamentul celor mai riscante tari din Europa de Est, sub Rusia si Bulgaria, pana la un nivel comparabil cu al Ungariei.
In schimb, piata valutara a reactionat moderat. Leul a fost cotat de BNR in crestere cu un ban, la 4,2838 unitati pentru un euro, dupa o apreciere de doi bani la debutul sedintei. Creditul de la FMI va fi unul de tip stand-by (ceea ce inseamna ca statul roman acceseaza banii daca are nevoie) si se va intinde pe o durata de doi ani. In plus, imprumutul va avea o dobanda de circa 3,5%. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, a aratat ca dobanda depinde de referintele de pe pietele internationale, la care se adauga o marja ce va fi calculata in functie inclusiv de valoarea imprumutului atras. Suma de bani de la CE va fi imprumutata Romaniei pe o perioada de cinci ani. „Toate bancile din Romania spera ca acordul cu FMI va duce la o scadere a ratelor dobanzii, prin finantarea de la Fond sau scaderea rezervelor minime obligatorii (RMO – n.red.).
Trebuie sa fie o dobanda decenta, ceea ce nu este cazul in prezent, o dobanda de cel putin 10–12%“, a declarat, miercuri, presedintele director general al BRD, Patrick Gelin. Pe de alta parte, directorul OTP Bank Romania crede ca reducerea RMO este riscanta pentru sistemul financiar. „Daca se micsoreaza rezerva minima obligatorie, este un semn rau pentru investitori si nu exista nici o garantie ca acestia se vor intoarce in creditare. (…) BNR se va gandi de doua ori inainte de a reduce rezervele minime obligatorii, pentru ca exista riscul ca banii sa plece din tara“, a afirmat Laszlo Diosi. Mihai Marcu, fost bancher, in prezent actionarul MedLife, crede ca va dura cel putin un an pana cand se vor simti efectele acordului in piata reala. „Primele efecte pozitive vor aparea la anul, pe vremea asta, pentru ca economia este la pamant“, a comentat fostul bancher. „Prognozez ca dobanzile la creditele in lei vor scadea cu 3–4 puncte procentuale, iar cele in valuta cu 1–2 puncte procentuale. Bineinteles, asta daca BNR va elibera o parte din rezerve, din rezervele minime pe care bancile le tin aici. Acum, la valuta rezervele minime sunt de 40%, dar ma astept sa ajunga la finele anului, gradual, pana la 30%. Adica, sa se micsoreze cu un sfert. Totusi, chiar daca se reduc rezervele, nu inseamna ca bancile vor da credite. Daca bancile considera ca clientii nu pot returna banii, tot nu le vor da credite“, spune analistul Bogdan Baltazar.
Romania va incepe accesarea imprumutului in iulie, iar dobanda va depinde de conditiile de pe piata ale momentului si de valoarea transei. Mai exact, dobanda va fi calculata pe baza EURIBOR (aproximativ 1,8% ieri), plus cateva puncte de baza. EURIBOR reprezinta rata dobanzii la creditele in euro, practicata intre principalele banci europene.
Intr-o estimare realizata de Mihai Tanasescu, fost ministru de Finante si actualmente reprezentantul Romaniei la FMI, dobanda imprumutului de la CE ar putea fi in jurul valorii de 2–3%. „Dobanda se va stabili in momentul in care CE va iesi pe pietele internationale pentru a aduna acesti bani pentru Romania. Cand trebuie trimisa o transa din imprumut, CE se imprumuta de pe piata, iar dobanda depinde de valoare de pe piata, de la acea data. Dar, cum ratingul CE este foarte bun, si dobanda va fi destul de redusa – EURIBOR plus cateva puncte de baza“, a declarat pentru Business Standard Mihai Tanasescu.
Analistii internationali considera benefica semnarea acordului, pe care il caracterizeaza ca fiind o masura de siguranta. „Creditul de la FMI functioneaza ca un tampon. Nu este nevoie ca Romania sa se foloseasca de el. Este suficient daca-l pun in rezerve. Este mai mult o masura de siguranta. Celelalte parti ale creditului, de la alte institutii financiare, pot sprijini economia, pot fi folositi pentru investitii si pentru a genera lichiditate pe piata bancara. Asadar, ar putea reduce potentialul declin al economiei. In realitate, nu cred ca acest declin va fi mai mare de 2%“, a declarat pentru Business Standard Gabor Hunya, analist in cadrul Institutului International pentru Analize Economice. Un aspect important al pachetului financiar este reprezentat de conditiile macroeconomice pe care ar trebui sa le indeplineasca tara noastra pentru a accesa fondurile. Astfel, sarcina autoritatilor romane este de a aduce deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2011, a declarat reprezentantul Comisiei Europene, Filip Keereman. Acest dezechilibru trebuie corectat, in conditiile in care prognoza pentru deficitul public din acest an este de 5,1% din PIB, dupa standardele europene. Pana la finele acestui an, inflatia trebuie sa ajunga in intervalul tintit de BNR si trebuie pastrata la un nivel sustenabil in urmatorii ani.
Ce efecte va avea acest acord de finantare asupra economiei Romaniei? In primul rand, ar putea debloca creditarea din sistemul bancar. „Efectele acordarii acestui imprumut vor fi deblocarea creditarii si scaderea dobanzilor bancare. In plus, se va stabiliza piata, va fi stabilitate pe curs, stabilitate si incredere in mediul de afaceri. In schimb, latura negativa este faptul ca ne indatoram prin acest credit“, spune Florin Pogonaru, presedintele AOAR. Totusi, deblocarea creditarii trebuie insotita si de alte masuri, considera o parte din mediul de afaceri. De exemplu, ca banii care ajung la bancile comerciale din posibila reducere a RMO sa se duca in economie, si nu pentru finantarea deficitului bugetar. „Prin acest acord de finantare, este de asteptat si o scadere a dobanzilor bancare. Prognozez ca dobanzile la creditele in lei vor scadea cu trei-patru puncte procentuale, iar cele in valuta, cu unu-doua puncte procentuale. Chiar daca se reduc rezervele, nu inseamna ca bancile vor da credite. Daca bancile considera ca banii nu pot fi returnati de clienti, nu le vor da credite“, considera Mihai Ionescu, presedintele ANEIR.
sursa: www.standard.ro
Adauga comentariu