Cine vor fi liderii de mâine, reformatorii, creativii, vizionarii?
Ca orice dezbatere de pe la noi, şi cea despre „dezastrul de la Bac” a început furtunos şi s-a terminat brusc. Păcat. Am ratat o bună şansă de a discuta cu adevărat despre redresarea României.
Am fi putut discuta, apropos de Bac, nu numai despre procentul de promovabilitate, ci şi despre polarizarea rezultatelor, în perfectă armonie cu polarizarea socială. Un număr mic de absolvenţi, grupaţi în şcoli de elită, obţin rezultate strălucite, cu gândul de a scăpa cât mai repede din această ţară. Şi de a se alătura celor deja 50.000 de studenţi şi masteranzi români aflaţi doar în Uniunea Europeană.
Tot mai mulţi dintre absolvenţii de elită sud-americani, indieni sau chinezi, chiar şi turci, sunt astăzi atraşi de ţările lor, unde oportunităţile sunt mai mari decât în Europa Occidentală sau Statele Unite, greu încercate de criză. La noi, puţini vor putea reveni, într-un sector economic şi financiar care funcţionează cu frâna trasă. Cât despre sectorul public românesc, osificat şi corupt până în măduvă, nici pomeneală să poată atrage absolvenţi de elită. Cine vor fi atunci liderii de mâine, reformatorii, creativii, vizionarii? De unde vor răsări ei?
La celălalt pol se află marea masă de tineri fără cunoştinţe, fără calificare. Dăm frumoase exemple de copii necăjiţi care obţin rezultate şcolare strălucite. Avem şi loaze de bani gata. Dar nu cumva acestea sunt excepţiile? Nu cumva, la scară socială, eşecul şi abandonul şcolar se găsesc în special în mediile defavorizate, în periferiile sărace ale marilor oraşe, în fostele centre industriale devastate de tranziţie şi uitate de investitori, în mediul rural, în familiile cu părinţi plecaţi în străinătate? Nu cumva aceste medii s-au înscris deja pe o spirală a sărăciei şi marginalizării? Acest cerc vicios trebuie spart prin politici publice: fără dezvoltare economică, zone întregi nu pot fi atrase spre educaţie. Fără educaţie, ieşirea din sărăcie este imposibilă.
În România, conform EUROSTAT, ponderea persoanelor cu studii superioare, de 11,2%, este cea mai scăzută din Europa. Peste 40% din adolescenţii de 15 ani citesc cu dificultate şi 41% din elevii români au acasă mai puţin de 10 cărţi. Cu aceste cifre în faţă şi cu o continuă hemoragie a elitelor, ar fi o glumă proastă să vorbim despre un viitor succes economic românesc şi despre recuperarea decalajelor istorice care ne separă de Occident – scopul modernizării României, de 150 de ani încoace.
Mai degrabă putem vorbi despre viitoarea generaţie de pălmaşi necalificaţi ai Europei. Poate că asta va ajuta naţia să nu moară de foame. Dar nu va face niciodată din România o ţară de succes.
Ovidiu Nahoi
sursA: adevarul.ro
Adauga comentariu