Profitand de situatia dramatica in care insusi programul prescris a adus economia din Romania, FMI n-a scapat ocazia ca, folosindu-se de noul acord cu Romania, s-o puna sa joace pe aria rasuflata a privatizarii ca panaceu al tuturor problemelor, indiferent care ar fi acelea.
Desigur, nu putea lipsi martie din post! Premisa programului FMI pentru Romania a constituit-o ipoteza – falsa – ca toate problemele economice din Romania vin de la stat si de aici ideea ca, daca acesta se “ajusteaza”, toate respectivele probleme se rezolva si apoi va curge lapte si miere.
Nu este insa catusi de putin asa, intrucat marile dezechilibre interne si vulnerabilitati externe ale Romaniei nu vin de la stat, ci de la sistemul privat si vor ramane intacte oricat s-ar ajusta statul.
Si, daca economia nu revine pe crestere, sa nu ne miram, caci nu de la stat vine hiba! Nici nu stii ce sa crezi: d-l Franks ori o face pe niznaiul american, ori chiar nu intelege cum sta treaba!
Caci de mirat vedem ca se mira ca n-a revenit cresterea economica! Macar este insa consecvent cu sine: daca a pus statul la zid, atunci este firesc sa-i ceara sa privatizeze si ce mai are acesta prin ograda!
Ceea ce i-a mai ramas prin ograda – dupa ruinatoarea campanie “vreti aderarea (la UE), dati economia” – nu mai reprezinta mare lucru.
Ar fi vorba de doua categorii de active: pe de o parte, cele strategice, care n-ar trebui sa ajunga niciodata la straini (Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Loteria Romana, Posta Romana), cel putin dupa tragica experienta a externalizarii exploatarii resurselor de petrol; pe de alta parte, cele care numai in mintile bolnave de pe la FMI ar putea fi puse in ecuatia “privatizare sau lichidare”!
Este vorba de termocentrale, de companiile din minerit, de transportul feroviar de calatori sau de furnizarea centralizata de caldura.
Acestea nu ar avea parte de clienti la privatizare pentru ca nu sunt rentabile sau rentabilizarea lor presupune o asemenea crestere a tarifelor de livrare incat risca sa ramana in Romania fara clienti.
In majoritatea lor avem de a face cu prezente in sectoare indispensabile economiei, astfel incat lichidarea lor este o poveste pentru recruti.
Dar FMI uita ca nu mai exista recruti, caci armata in Romania a ajuns si ea sa se faca pe bani. Nu se poate fara transport de calatori. Nu se poate fara furnizare de agent termic. Nu se poate fara termocentrale, caci nu vine Dumnezeu din ceruri sa faca unele noi.
Nu se poate fara productie de carbune, pe baza careia se obtine 40% din electricitatea consumata in Romania si in lipsa careia ar trebui importuri de petrol si gaze, evident mult mai costisitoare decat subventiile primite de minerit de la stat.
Si atunci, pentru ca ideile FMI nu sunt multe, dar fixe, programele acestuia o tin ca gaia-matu cu privatizarile vindecatoare, cu toate ca minunatele privatizari la care insusi FMI, impreuna cu surata sa Banca Mondiala, au fortat Romania n-au prea rezolvat nimic in economie sau, mai precis spus, n-au facut altceva decat ca au transformat economia din economie romaneasca in economia din Romania!
Ca urmare, FMI se confrunta in Romania cu absolut aceleasi probleme: reforme, restructurari, arierate! Mai ales ca se face a nu vedea problemele cu adevarat noi, respectiv dezechilibrele generate de sistemul privat, datoriile sistemului privat la stat (nu le vede decat pe cele ale statului la sistemul privat)!
Si FMI ii da inainte cu privatizarea!
A mai gasit ceva pe care sa asmuta cainii: Oltchim si CFR Marfa! Ambele puse pe butuci in mod artificial spre a fi pregatite perfect pentru cei ce vor sa le cumpere pe nimic!
Dar mai sunt pregatite pentru privatizare si pachete de actiuni din acele active care n-ar trebui sa ajunga niciodata la straini! Asta, asa doar ca prim pas!
Cand n-o mai avea statul cu ce sa plateasca, nu pensii si salarii, ci chiar datoriile la FMI si Uniunea Europeana, atunci, adica in curand, vor fi scoase si acestea integral la vanzare pentru straini! Si acestea, adica maduva oaselor!
Ilie Serbanescu
Sursa: Bloombiz
Adauga comentariu