Revin asupra unei probleme discutate, dar cred că subiectul merită. M-a întrebat copilul unor prieteni ce să facă pentru a fi bogat? Are 18 ani și mi se pare excelent că se gândește la asta. Doar că, după ce am schimbat 2-3 păreri cu el, i-am spus că nu are nicio șansă să ajungă vreodată bogat dacă nu-și schimbă modul de gândire. „Mai mult, i-am spus, ai toate șansele să ajungi pe la 35-40 de ani un individ frustrat, ratat și, cu siguranță, sărac!” A căscat ochii perplex întrebându-mă ce e rău în faptul că vrea să fie bogat și că se interesează despre asta. De fapt nu aici era problema.
I-am arătat ceasul pe care îl aveam la mână și l-am rugat să-mi spună sincer părerea sa despre el. „E un ceas comun, mi-a spus, cam vechi. Probabil că un exemplar similar costă 20$-30$”. Așa era. Aveam la mână ceasul pe care-l port mai mereu, un Orient cât se poate de banal pentru unii. Doar că acela e un ceas de om bogat. A căscat și el ochii în momentul în care i-am spus asta. L-a luat să-l cerceteze, l-a întors pe toate părțile, după care s-a dat bătut. Mi-a spus că nu înțelege care-i treaba și că, pentru el, tot un ceas de 20$-30$ rămâne. Ca să-i complic judecata, i-am răspuns că nici eu, dacă l-aș vedea pe jos, nu m-aș obosi să mă aplec pentru a-l lua. Atunci care era treaba? O să aflați imediat.
Eroarea pe care o făcea acel tânăr este una comună multora, anume aceea de a face o confuzie între bogăție și bani. Și, ca să fie ghiveciul complet, mai băgase și statutul în discuție. Mai precis, răspunsul lui la întrebarea „de ce vrei să fii bogat?” era unul standard: „Vreau să am bani și statut”. O teribilă eroare care, fără doar și poate, îi bagă în depresie pe toți cei care persistă într-o astfel de gândire. De aceea vreau să insist asupra problemei pentru a-i ajuta pe cei care încă mai au asemenea dileme.
În primul și-n primul rând, ce înseamnă să fii bogat? Înseamnă o groază de chestii, dintre care a avea bani e cam pe unul dintre ultimele locuri. Știu că afirmația pare dubioasă, dar credeți-mă că fix așa e. O să vă spun din start că am o teribilă definiție a bogăției: a fi bogat înseamnă să dormi bine. Dacă ai un somn liniștit, dacă te trezești plin de energie, dacă zâmbești și nu te simți trist din orice rahat, atunci, în mare, înseamnă că ești bogat. Nu subestima definiția pe care am dat-o, chiar dacă te simți dezamăgit. În realitate conține în ea mult mai multă înțelepciune decât s-ar putea crede la prima vedere. Și-acum să luăm elementele pe rând deoarece simt că toată lumea acum își lungește urechile încercând să ajungă pe scurt la capitolul bani.
Banii, în esență nu au valoare. Dorința oamenilor de a deține bani este de fapt un instinct primitiv care încearcă să simplifice totul, să croiască o scurtătură spre fericire. Cei care vor să înțeleagă toate aspectele banului, ar trebui să-și pună o întrebare simplă: de ce toți cei care ajung să fie loviți de bani, în cel mai bun caz, se întorc la sărăcie, iar în cel mai rău caz își pun capăt zilelor? Credeți-mă că așa se întâmplă, ceea ce ar trebui să vă sugereze că drumul spre pseudo-îmbogățire este unul fals. Știu, nu mă credeți, dar dacă veți avea răbdare să citiți până la cap, veți înțelege fenomenul.
Revenind la bani, există șablonul conform căruia „doar hoții au bani”, ceea ce, desigur, e fals. Mai mult, sunt unii care spun că „hoții sunt ăia din politică deoarece reușesc să se cocoțeze pe diverse funcții de pe urma cărora se îmbogățesc”. Și uite-așa, am ajuns la noțiunea de statut. Unii confundă o funcție sau o meserie cu un anumit statut, ceea ce, din nou, e fals. Într-adevăr, putem vedea statutul ca pe o poziționare a individului în societate. Așa arată treburile dacă facem o fotografie. Ceea ce nu înțelege tot omul este ceea ce se întâmplă cu un individ după ce-și pierde statutul. Ce se alege de un premier după ce nu mai e premier sau de un președinte după ce nu mai e președinte? Aveți câțiva foști președinți sau premieri în viață: Iliescu, Constantinescu, băsescu, Cîțu, Orban, Adrian Năstase, Ponta etc.. Vi se pare că vreunul dintre ei mai e perceput ca având un anumit statut? Desigur nu. Ce se întâmplă cu un judecător sau cu un procuror după ce ajunge la pensie? De obicei nu-l mai salută nimeni pe stradă. Și, din nou, de cele mai multe ori, acești oameni ajung la depresii, iar pentru a scăpa se alimentează continuu din propriul lor trecut. „Când eram eu general în armata română” – obișnuia să-mi spună un bătrân general care, la un moment dat a jucat un rol de-a dreptul covârșitor în istorie. Acel om se hrănea din trecut. Chiar și pentru un om în vârstă, care „și-a trăit traiul”, o asemenea înțepenire în trecut nu e benefică. Doar că el trăia aceeași frustrare a pierderii statutului.
Iată-ne ajunși la momentul unei prime concluzii. Nu întâmplător am așezat termenii în acest fel în titlu. Credința oamenilor este că treburile merg în felul următor: cucerești cumva un statut, acest statut îți aduce bani, iar banii bogăție. Ei bine, primii doi pași îi fac toți cei pe care-i aveți ca model de reușită în viață. Însă 99% dintre ei nu reușesc să ajungă la al treilea pas. Se îneacă după ce au bani. Și, dacă le veți urmări evoluția de după ce au ieșit din „perioada de succes” a vieții lor, veți putea constata că, în cel mai bun caz, în urma lor nu a rămas decât o casă imensă, din care folosesc 1-2 camere, restul deteriorându-se precum casele bântuite. Oamenii care folosesc statutul pentru a se îmbogăți, de fapt sunt extrem de asemănători celor peste care dă norocul la loto: au la un moment dat bani, dar apoi banii le fug printre degete. De bogați nu ajung să fie bogați niciodată! Pentru că nu știu ce este bogăția. Iar dintre cei 1% care reușesc să ajungă bogați(în sensul pe care-l voi explica în continuare), majoritatea nu sunt bogați după definiția pe care am dat-o la început deoarece, cel mai probabil, banii făcuți prin fraudă nu-i lasă să doarmă liniștiți.
Trebuie așadar să înțelegeți este că bogăția nu vine prin intermediul statutului și, mai mult, că aceasta este cauza concepției generalizate conform căreia „bogați sunt doar hoții”. Nu-i așa! Într-adevăr, hoții pot avea bani, dar bogați nu vor fi niciodată! Doar opinia publică, avidă de confirmarea acestei presupuneri își va concentra privirea asupra altui infractor care-o duce vremelnic bine, după ce fostul infractor „la modă” a picat. Însă, ceea ce trebuie să știți este că există și o altă metodă, cât se poate de etică și care nu implică teribilele compromisuri care-i bagă în pământ pe cei rătăciți pe calea greșită.
De fapt, procesul este absolut invers. Prima dată trebuie să fii bogat, apoi vei avea bani și abia apoi vei ajunge la un statut. Știu că sună ciudat și oarecum dezamăgitor, dar fix asta-i succesiunea. S-o luăm cu începutul. Ce înseamnă să fii bogat și de ce cei care au bani de fapt nu sunt bogați? Din punct de vedere uman, așa cum am mai spus, a fi bogat înseamnă să dormi bine. Asta se cam întâmplă din copilărie până când nu-ți mai dau părinții banii de buzunar sau, cum am spune, din momentul înțărcării tale financiare. Când părinții ți-au arătat ușa(sau nu mai pot să te susțină), încep frustrările. E simplu de înțeles de ce: pentru că nu ai fost pregătit pentru viață. Desigur, trebuie să câștigi ceva bani pentru a avea un început. Ceea ce nu înțelegi ca tânăr este faptul că nu ai de ce să nu dormi nopțile. Tu poți face orice, poți să intri și cu capul în parapet deoarece când ești jos o poți lua mereu de la zero. Și, în plus, ai avantajul vârstei: tu ai timp, în timp ce ceilalți, mai în vârstă, nu au timp. Așadar, trebuie să începi să acumulezi. Și, în același timp, să investești. Ce înseamnă să investești? Înseamnă ca suma investită să valoreze mai mult decât la momentul investiției și să-și aducă ceva bani în mod regulat. Un spațiu comercial pe care-l cumperi pentru a-l închiria e o investiție, o cotă parte dintr-o companie s.a.m.d. Scopul este acela de a ajunge să trăiești din ceea ce-ți produce investiția ta. Ai făcut o firmă care funcționează? Perfect! Nu te opri aici, următorul pas trebuie să fie cel de a te transforma în investitor, adică să o faci să funcționeze fără implicarea ta. Nu-mi spune că nu se poate! Abia după ce ai făcut BINE acest pas, poți spune că ești investitor deoarece din acea firmă îți vin bani fără să te implici, iar tu te poți implica în alte proiecte. Desigur, firmele nu sunt singurele investiții. Dacă ai un salariu bun, poți să-l menții și să investești în companii cotate la Bursă, în imobiliare sau în alte direcții. Pentru asta e nevoie de experiență. Cum o obții? Citind. În general trebuie să citești, să te educi continuu. În ceea ce privește bursa, trebuie să procedezi exact așa cum îți recomand să procedezi cu TOATE investițiile tale: gândind pe termen lung. Mă rog, probabil vom mai vorbi în viitor despre diversele strategii de investiții, nu ăsta e scopul articolului de față.
În momentul în care poți trăi din investițiile tale, te poți considera bogat financiar. În mod sigur vei vedea că atunci poți dormi liniștit, fără să existe vreun stresor care să te facă să nu dormi nopțile. Mă rog, mai sunt multe elemente care țin de viața personală pe care trebuie să ți le pui în ordine pentru a fi cu adevărat bogat. Dar înțelegi bine asta.
Treptat, după ce obții și banii, statutul vine de la sine. Acum e o problemă și aici. Nu prea trebuie să te gândești la statut deoarece nu valorează absolut nimic. Cei cu capul pe umeri înțeleg și nu dau doi bani pe asta. Însă l-am introdus în ecuație deoarece sunt câțiva care devin obsedați de statut. Și, de aceea, încep să-și forțeze averea, să caute să o multiplice cu orice preț gândindu-se că așa vor obține ceva. Ceea ce trebuie să știi este că dacă ai atins 5 milioane de dolari(de fapt vreo două, dar am mai „rotunjit” eu suma), poți trăi fără să mai faci nimic. Asta ar trebui să-ți asigure un confort mental pentru a te putea ocupa de ceea ce vrei, de ceea ce te pasionează. Absolut nimic nu valorează mai mult – în termeni pământeni – decât pasiunea ta. Și-ar mai fi ceva, de o importanță covârșitoare, dar pe care o vei descoperi după ce devii bogat.
Pun punct deoarece și-așa am întins-o mult! Rezumând, totul e simplu: „Vrei să fii bogat? Dacă răspunsul tău e afirmativ și dormi bine noaptea vezi că ești deja bogat!” Crede-mă!
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu