Analize și opinii

Adrian Onciu: JOCUL LUI XI

BERLIN, GERMANY - FEBRUARY 10: Hungarian Prime Minister Viktor Orban and German Chancellor Angela Merkel (not pictured) speak to the media prior to talks at the Chancellery on February 10, 2020 in Berlin, Germany. Orban is on a one-day official visit to Berlin. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)
Cât timp Xi Jinping va menține o relație apropiată cu Viktor Orban, mărfurile Chinei cu valoare adăugată mare, ca mașinile electrice sau dispozitivele Hi-Tech, vor concura ”de la egal la egal” cu mărfurile similare din SUA și Europa. Adică fără suprataxarea pe care occidentul intenționează să o aplice importurilor chinezești, pentru a le face necompetitive.
Motivul este simplu. Beijingul investește masiv în economia Ungariei (după model american la uzinele Ford sau francez la uzinele Dacia) și astfel mărfurile rezultate devin ”producție UE”. Cu alte cuvinte, nu pot fi supuse suprataxării.
La o calitate similară cu mașinile germane și franceze, prețul vehiculelor electrice chinezești fabricate în Ungaria va face diferența. Iar aici asiaticii au un avantaj evident. Compania chineză CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, a investit peste 7 miliarde de euro într-o fabrică de baterii de 100 de gigawați, în Debrecen-Ungaria. Alte miliarde bune, din totalul de 16 dirijate până acum pe ruta Beijing-Budapesta, au contribuit la ridicarea fabricilor auto BYD (la Szeged) și GMW (la Pecs), care ar putea fi puse în funcțiune într-un an sau doi.
Comisia Europeană se gândește să introducă o taxă vamală de circa 30% pentru mașinile venite din China, pe motiv de concurență neloială (statul chinez subvenționează o parte din producția auto). Însă această taxă vamală va deveni practic fără obiect imediat ce fabricile ungaro-chineze BYD și GMW vor începe să livreze primele mașini electrice în Europa.
”Privim cooperarea noastră cu China ca pe o șansă și o oportunitate uriașă”, a precizat Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei. Cu prilejul recentei vizite a lui Xi Jinping la Budapesta s-au semnat 16 noi acorduri de cooperare, care acoperă investiții de la automobile la energia nucleară.
Marele avantaj al dolarilor aduși de Xi Jinping în Ungaria este că aceștia nu vin la pachet cu constrângeri ideologice sau de altă natură. China, spre deosebire de Statele Unite și Uniunea Europeană, este interesată exclusiv de afaceri. Iar Viktor Orban și poporul ungar apreciază în mod deosebit politica Beijingului de ”neamestec în treburile interne”.
Budapesta s-a săturat până peste cap de lecțiile de democrație băgate de gât de ONG-urile lui Soros, de propaganda LGBT, de migrația ilegală și ideologia ”woke”, toate exportate pe filiera Washington-Bruxelles. Banii lui Xi Jinping vin în Ungaria fără sutele de jaloane din PNRR, care înseamnă tot atâtea metode netransparente de implicare directă în actul de guvernare a unor țări teoretic suverane.
Lumea multipolară clamată de Beijing și Moscova respinge uniformizarea guvernării de tip liberal și propune dezvoltarea la nivel global în baza respectării dreptului fiecărei țări de a-și alege propriul sistem politic – fie el autocrat, dictatorial, comunist sau cum mai preferă Occidentul să-l eticheteze.
Din 2013 și până în 2021, valoarea investițiilor în infrastructură asumate de zeci de țări în cadrul mega-proiectului chinez ”Belt and Road” a atins 838 de miliarde de dolari. Beijingul a cheltuit alte 240 de miliarde de dolari între 2008 și 2021 pentru împrumuturile de urgență solicitate de 22 de țări în curs de dezvoltare, devenind astfel unul dintre principalii creditori, alături de Banca Mondială.
În timp ce China continuă să-și extindă influența globală odată cu noile oportunități economice, SUA și UE încearcă deocamdată fără succes să găsească o soluție pentru a rămâne competitive pe termen lung. De preferat, o soluție care să nu implice războiul.
Ungaria a devenit, în context, o mare problemă atât în legătură cu conflictul din Ucraina (în special prin luările de poziție tranșant pacifiste), cât și, mai ales, în legătură cu dorința Chinei de a evita sancțiunile dictate de Bruxelles și impuse de Casa Albă.

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu