Tema comasării alegerilor are motivații profund și jenant anti-democratice. Cică prea multe alegeri ar obosi electoratul și ar fi scumpe.
Democrația costă, democrație necesită implicare, democrație poate părea iritantă. Dar e singura modalitate în care poporul poate decide dacă și pe cine alege reprezentanți care să gestioneze treburile publice cu responsabilitate. În lipsa alegerilor, societatea se ierarhizează în funcție de interesele economice și ideologice, punând în fruntea statului și în contra binelui public elite auto-mandatate, imune la răspunderea pentru necazurile și belelele cauzate populației. Chiar mai rău decât atât, aceste elite nealese de nimeni capătă și obiceiul de a „externaliza” funcțiile esențiale ale statului, adică de a vinde indulgențe și privilegii unor entități private, ghidate exclusiv de profit, unor experți și consultanți cu agende diferite de cea populară și unor organizații non-guvernamentale militante pentru alte scopuri decât cele ale omului de rând, cele de la firul ierbii (grassroot, cum zic americanii).
Apropo de americani.
La nivel federal există alegeri generale parlamentare și prezidențiale o dată la 4 ani și alegeri de reîmprospătare a parlamentarilor federali o dată la doi ani.
Toată tevatura se repetă la nivel de state membre. Se aleg guvernatorii și parlamentarii statali o dată la patru ani și se re-împrospătează la doi ani parlamentarii.
Foarte interesant – în America se aleg și judecătorii și procurorii.
De asemenea, toată lumea normală la cap participă la realizarea actului de justiție, prin calitatea de membru al curților cu jurați.
Practic, în America toată lumea votează tot timpul. Privații participă la finanțarea alegerilor (cel mai grav lucru este că privații ajung să decidă cine este procuror sau judecător, prin sumele orientate către campaniile electorale ale persoanelor preferate), dar statele membre și statul federal consumă imens de mari sume de bani pentru alegeri.
Și nimeni, în America, nu protestează. Mă rog, nimeni până la actuala administrație Biden, care ar vrea să nu se mai confrunte la alegeri anul acesta, în noiembrie, nici cu electoratul, nici cu republicanii sau cu alți conservatori. Progresiștii consideră că e un progres să nu mai fie alegeri, ci să decidă, eventual, IA sau rețelele de socializare. Restul lumii politice este … populistă, extremistă, conspiraționistă.
Așa ceva este o cale sigură de alunecare în totalitarism.
Dacă românii își doresc să fie conduși în continuare de cei care fură, corup/se lasă corupți pentru a ceda privaților sarcinile esențiale ale statului, se pun în conflicte de interese, practică rotația comunistă a cadrelor (revolving door), pentru a fi ținuți în captivitatea măștii, a certificatului verde, a emisiilor zero de codoi, a sărăciei și a foametei, nu au decât să aplaude comasarea și să voteze stabilitatea actualei coaliții, pentru zeci de ani de acum încolo.
Dar asta nu ar fi nici democrație, nici libertate, nici siguranța zilei de mâine. Dimpotrivă, această stabilitate ne va duce în războiul sustenabil, perpetuu.
Hai Liberare!
Autor: Gheorghe Piperea
Adauga comentariu