Fapt 1: Cele mai mari probleme, cele reale – economice, politice, financiare, geopolitice, medicale, culturale, informationale, tehnologice, sociale etc – cu care se confrunta societatea romaneasca (si cea occidentala cu care se identifica aceasta) NU au nici cea mai mica legatura cu BOR. Iar daca au, legatura e firava si inconsecventa, secundara in raport cu realitatile majore…
Fapt 2: Si totusi in mod miraculos, BOR sfarseste a fi parte in mai toate puseurile si scandalurile din ciclul de propaganda si de stiri care marcheaza sau paraziteaza opinia publica. Pare ca toata greutatea institutionala si social-culturala a ceea ce se intampla in tara asta a ajuns cumva sa depinda de ea. Ca e pandemie, razboi sau neocenzura, cumva BOR reuseste sa faca ce face si sa ajunga cap de afis, in mizeul actiunii si in prim plan.
Si discutia nu mai este din acel moment nici despre gestionarea pandemiei, nici despre razboi si propaganda de razboi, nici despre noua cenzura si mijloacele prin care se executa ci este despre… BOR. Cu populatia impartita in doua: Pro si contra si cu argumentele si circul de rigoare.
Nici nu mai stii ce sa crezi…
Doua ipoteze aparent relevante:
Ipoteza 1: Pentru ca problemele cu impozitarea si reforma admininstratiei si cu spitalele si cu sistemul de educatie si crearea unui partid functional si asanarea politica, si drogurile, si coruptia au fost deja rezolvate de clasa conducatoare si avangarda progresului, a mai ramas aceasta chestie reziduala: BOR. Inca una si gata, le avem pe toate rezolvate…
Ipoteza 2: BOR e atat de influenta in problemele cu impozitarea si reforma admininstratiei si cu spitalele si cu sistemul de educatie si crearea unui partid functional si asanarea politica, si drogurile, si coruptia ca pana cand nu rezolvam chestiunea si pana cand nu avem un BOR ca afara, in occident, nu putem rezolva nimic in tara asta.
Ambele ipoteze sunt insa evident eronate. Mai sus este o nota ironica. Exista a treia ipoteza care este mult mai aproape de adevar si nu e ironica.
Pentru asta insa trebuie sa intelegem (a) natura dinamicii institutionale occidentale in ultima vreme si (b) modul in care are are loc un proces institutional tipic occidentului contemporan: Eviscerarea Institutionala.
Adica: Golirea unei institutii traditionale de substanta si continutul sau traditional si pastrarea unor nume si forme traditionale, fara fondul originar, ca sa opereze in mod derutant cu un continut si substanta alterate, eventual radical diferite de cele intitiale.
Aici nu suntem in domeniul speculativ. Avem deja constitutit un tablou analitic de studiu organizational, al modului in care are loc acest tip de preluare, pas cu pas, prin presarea si deplasarea centrului de greutate identitar al institutiei vizate, in afara sferei sale traditionale, initiale, prin crearea din exterior de clivaje interne si alimentarea acestora.
Ce se intampla cu BOR in ultima vreme este in acest sens caz de manual de institutie luata in vizor ca institutie tinta.
De ce BOR nu reactioneaza mai bine, avand in fata exemplele nenumarate nu doar ale bisericilor surori occidentale dar si ale nenumaratelor alte institutii occidentale eviscerate si preluate in ultima vreme? De ce lasa sa fie jucata EXACT cum au fost fisurate si jucate biserici surori occidentele despre a caror experienta ar trebui sa stie bine, pentru ca le vede unde au ajuns azi, tot alergand sa prinda din urma noul centru de greutate tot rostogolit si impins de afara…?
De ce lasa sa se consolideaze in interiorul ei capete de pod, adevarate „pene de dulgherie” prin care apoi da ocazie ca masina de propagada externa sa lucreze, sa bata si loveasca pentru a mari clivajele si a deplasa punctul de echilibru intern? De ce accepta ca sa ii fie impuse din afara punctele de fuga catre care sa alunece?
Nu am capacitatea sa raspund la asta.
Poate ca vorbim de un fenomen implacabil. Poate ca secularizarea insitutionalizanta loveste fara drept de apel mai devreme sau mai tarziu tot ce ia formele moderne… Poate ca a venit randul BOR sa cada si sa o vedem eviscerata institutional. Iar carcasa sa institutionala -cu doar numele ramas, o eticheta formala lipsita de sens- sa fie imbracata pe spinarea unor cauze si doctrine noi, de noii ei purtatori de cuvant, topaind grotesc in spatiul public…Greu de spus…
Un spectacol fascinant insa… Aceste mari institutii si organizatii, odata devenite zombie institutionali, odata eviscerate si preluate ideologic… „Interesant” e putin spus… Pentru spectatorul avizat, “fascinant” e cuvantul…
In fine, ceea ce se intampla cu BOR ca studiu de caz ar presupune o discutie de sine statatoare. Dar sa ne oprim aici. In mare, ideea generala a fost deja formulata…
Autor: Paul Dragos Aligica
Adauga comentariu