Vai, îmi cer scuze… am greșit când am presupus că doamna Ana Murgoci de la DC NEWS. ro nu este „consumatoare” de Gheboasă… acum, după ce m-am mai documentat cred că dânsa, dimpotrivă, are studii universitare în lirica acestui „artist”, ba chiar și-un masterat absolvit cu succes! Căci dânsa este o admiratoare plină de emoție a acestuia și face o analiză complexă a operei sale poetice. Adică, iac-așa:
„Versurile lui Gheboasă POATE nu sunt DE CEA MAI ÎNALTĂ FACTURĂ, dar oamenii care își dau ochii peste cap uită de folclorul românesc care nici el nu stă prea bine la capitolul versuri. Ne dăm de ceasul morții când auzim ce scoate pe gură Gheboasă și spunem că influențează negativ o generație, dar ne facem că uităm de petrecerile cu muzică populară de prin anii 1990-2000 când, vorba cântecului, «Așa beau oamenii buni / Așa beau oamenii buni / De sâmbătă până luni / De sâmbătă până luni»…”
Aha, așa deci… „folclorul românesc… nici el nu stă prea bine la capitolul versuri”. Ei bine, această sentință, pronunțată de la înălțimea unei așa de înalte competențe, pe mine m-a zdrobit! Ca să fie mai explicită, doamna Murgoci înaintează poporului ignorant următoarea comparație între arta grandioasă a lui Gheboasă și prezența absolut minoră a Mariei Lătărețu în peisajul muzicii populare românești:
„Maria Lătărețu, supranumită deseori Privighetoarea Gorjului, probabil dacă ar fi cântat astăzi pe scena Untold, după versurile:«Mai ții minte, măi dragă Mărie / Când nu erau struguri copți la vie / Și tu erai mică Măriuță / Nu știai să dai neichii guriță», ar fi fost acuzată, cine știe… că încurajează relațiile de pedofilie.
«Când era cicoarea îmbobocită/ Tu erai mică și îmbrobodită,/ Aveai băsmăluță roșioară,/ Miroseai a flori de primăvară,/ Aveai băsmăluță roșioară,/ Miroseai a flori de primăvară./ Ți-am luat băsmăluța uite așa,/ Să vad cum îți șade fără ea,/ Și ți-am lăsat coadele pe spate/
Să te cunosc, fată, de departe,/ Și ți-am lăsat coadele pe spate/ Să te cunosc, fată, de departe./ Să nu crezi, neicuță, c-am uitat,/ Că erai frumos și erai ‘nalt,/ Și m-ai dus la apă la Gilort,/ Da’ eu nu știam, neică, să-not,/ Aveam cămășuță cu albiță,/ Nu știam să-ți dau ție guriță»…”
Și-apoi urmează, apoteotic:
„Jos labele de pe Gheboasă și de pe adolescenții care ascultă trapperi! Măcar să nu mai fim ipocriți. Ajută mult la igiena socială.”
Madam Murgoci, uite ce e… eu la cursurile universitare despre Gheboasă n-am fost, mata ești expertă… în schimb, de la cursurile despre poezia populară n-am prea lipsit… De aceea pot să-ți sugerez, madam: lasă-te naibii de jurnalism și analize dacă nu înțelegi diferența dintre versurile cântecului Mariei Lătărețu și efuziunea lirică a lui Gheboasă, care sună așa: „Droguri și pi**e// Pe droguri și pi**e am golit un card/ Cre’ c-am făcut un infarct miocard.”
Și întoarce-te în presă când îți vei da seama și singură, fără ajutor dinafară, ce anume este absurd în propoziția:
„Versurile lui Gheboasă POATE nu sunt DE CEA MAI ÎNALTĂ FACTURĂ…”
Autor: Luminiţa Arhire
P.S. De obicei, indiferent de subiect, sunt politicoasă și cel mult ironică. Dar dumneata, Ana Murgoci, m-ai supărat peste măsură!
Adauga comentariu