Alexandru Petria: “Iar suntem în tabăra perdantă”

Europenii și americanii au o imensă problemă. Și noi suntem în aceeași barcă, deși nevinovați.

Oricine observă atent mișcările geopolitice, n-are nevoie de nu știu ce intuiții fenomenale ca să-și dea seama că ura este în spatele acțiunii statelor care s-au aliat împotriva noastră. Urât sentiment, dar omenesc și de înțeles din perspectiva nemerniciilor coloniale și neo-coloniale. E vorba de marea majoritate a omenirii, europenii și americanii fiind o minoritate prea mult timp cu nasul pe sus, cu discursuri frumoase și cu tâlhăria în sânge.

S-a schimbat lumea, raporturile de forțe. Suntem martorii apusului Occidentului colectiv.

Că românii n-au ocupat țări străine, că n-au învârtit negoțul cu sclavi sau n-au distrus populațiile indigene ale Americii de Sud sau Africii, că nu am aservit economii străine nu ne prea servește la mare lucru. Iar suntem în tabăra perdantă.

Autor: Alexandru Petria

NOTA REDACȚIEI:

Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).

A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.

I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,

Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este

Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.