Herodot (Istorie, Cartea 1.53) spune povestea lui Cresus, regele Lidiei c. 585-546 î.Hr. în ceea ce este acum Vestul Turciei și țărmul ionic al Mediteranei. Cresus a cucerit Efesul, Milet și tărâmurile vecine vorbitoare de greacă, obținând tribut și pradă care l-au făcut unul dintre cei mai bogați conducători ai timpului său. Dar aceste victorii și bogății au dus la aroganță și orgoliu. Cresus și-a întors ochii spre est, ambițios să cucerească Persia, condusă de Cirus cel Mare. După ce a înzestrat Templul cosmopolit din Delphi din regiune cu argint și aur substanțial, Cresus a întrebat oracolul său dacă va avea succes în cucerirea pe care o plănuise. Preoteasa Pythia a răspuns: „Dacă te duci la război împotriva Persiei, vei distruge un mare imperiu”. Prin urmare, Cresus a pornit să atace Persia c. 547 î.Hr. Mergând spre est, el a atacat Frigia, statul vasal al Persiei. Cyrus a organizat o operațiune militară specială pentru a-l alunga pe Cresus înapoi, învingând armata lui Cresus, capturându-l și profitând de ocazie pentru a pune mâna pe aurul Lydiei pentru a-și introduce propria monedă de aur persană. Deci Cresus a distrus într-adevăr un mare imperiu, dar era al său.
Avansați rapid către eforturile de astăzi ale administrației Biden de a extinde puterea militară americană împotriva Rusiei și, în urma acesteia, a Chinei. Președintele a cerut sfaturi de la analogul actual al oracolului Delphi din antichitate: C.I.A. și grupurile de gândire aliate. În loc să avertizeze împotriva orgoliului, ei au încurajat visul neoconului că atacarea Rusiei și Chinei ar consolida controlul S.U.A. asupra economiei mondiale, atingând Sfârșitul Istoriei. După ce au organizat o lovitură de stat în Ucraina în 2014, Statele Unite și-au trimis armata împuternicită a N.A.T.O. spre est, dând arme Ucrainei pentru a duce un război etnic împotriva populației sale vorbitoare de rusă și pentru a transforma baza navală a Rusiei din Crimeea într-o fortăreață N.A.T.O. Această ambiție la nivel de Croesus a urmărit să atragă Rusia în luptă și să-și epuizeze capacitatea de a se apăra, distrugându-și economia în acest proces și distrugând capacitatea sa de a oferi sprijin militar Chinei și altor țări vizate pentru căutarea autodependenței ca alternativă la hegemonia S.U.A.
După opt ani de provocări, un nou atac militar asupra ucraineanilor vorbitori de limbă rusă a fost pregătit în mod evident, gata să conducă către granița rusă în februarie 2022. Rusia și-a protejat colegii vorbitori de rusă de alte violențe etnice prin lansarea propriei operațiuni militare speciale. Statele Unite și aliații săi N.A.T.O. au confiscat imediat rezervele valutare ale Rusiei deținute în Europa și America de Nord și au cerut tuturor țărilor să impună sancțiuni împotriva importului de energie și cereale rusești, în speranța că acest lucru va prăbuși cursul de schimb al rublei. Departamentul de Stat din Delphic se aștepta ca acest lucru să-i determine pe consumatorii ruși să se revolte și să răstoarne guvernul lui Vladimir Putin, permițând manevrelor Statelor Unite să instaleze o oligarhie client ca cea pe care o cultivase în anii 1990 sub președintele Elțîn. Un produs secundar al acestei confruntări cu Rusia a fost blocarea controlului Americii asupra sateliților săi din Europa de Vest.
Scopul acestui joc intra-N.A.T.O. a fost acela de a renunța la visul Europei de a profita de pe urma relațiilor comerciale și de investiții mai strânse cu Rusia, prin schimbul produselor sale industriale cu materii prime rusești. Statele Unite au deraiat această perspectivă prin aruncarea în aer a conductelor de gaz Nord Stream, împiedicând accesul Germaniei și altor țări la gaz rusesc la preț scăzut. Aceasta a lăsat economia principală a Europei dependentă de gazul natural lichefiat (GNL) din SUA, cu costuri mai mari. Pe lângă faptul că trebuie să subvenționeze gazul european intern pentru a preveni insolvența pe scară largă, o mare parte din tancurile germane „Leopard”, rachetele americane „Patriot” și alte „arme minune” ale N.A.T.O. sunt distruse în lupta împotriva armatei ruse. A devenit clar că strategia S.U.A. nu este pur și simplu să „lupte până la ultimul ucrainean”, ci să lupte până la ultimul tanc, rachetă și alte arme care sunt șterse din stocurile N.A.T.O.
Se preconiza că această epuizare a armelor N.A.T.O. va crea o vastă piață de înlocuire pentru a îmbogăți complexul militar-industrial al Americii. Clienților săi din N.A.T.O. li se spune să-și mărească cheltuielile militare la 3 sau chiar 4% din P.I.B. Dar performanța slabă a armelor americane și germane pe câmpul de luptă ucrainean ar fi prăbușit acest vis, în timp ce economiile Europei se scufundă în depresie. Și cu economia industrială a Germaniei perturbată de întreruperea comerțului său cu Rusia, ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a declarat pentru ziarul „Die Welt”, pe 16 iunie 2023, că țara sa nu își poate permite să plătească mai mulți bani în bugetul Uniunii Europene, la care, de mult timp, a fost cel mai mare contributor.
Fără exporturile germane să susțină cursul de schimb al monedei euro, moneda va fi supusă presiuni față de dolar, pe măsură ce Europa cumpără G.N.L., iar N.A.T.O. își va reînnoi stocurile de arme epuizate cumpărând noi arme din America. Un curs de schimb mai scăzut va strânge puterea de cumpărare a forței de muncă europene, în timp ce reducerea cheltuielilor sociale pentru a plăti reînarmarea și a oferi subvenții pentru gaze scufundă continentul într-o depresie.
O reacție naționalistă împotriva dominației SUA este în creștere în întreaga politică europeană și, în loc ca America să-și blocheze controlul asupra politicii europene, Statele Unite pot ajunge să piardă – nu numai în Europa, ci, cel mai important, în sudul global. În loc să transforme „rubla în moloz” a Rusiei, așa cum a promis președintele Biden, balanța comercială a Rusiei a crescut și oferta de aur a crescut. La fel și și deținerile de aur ale altor țări ale căror guverne urmăresc acum să-și dedolarizeze economiile. Diplomația americană este cea care scoate Eurasia și Sudul Global de pe orbita S.U.A.
Dorința ubrică a Americii pentru dominația unipolară a lumii ar fi putut fi demontată atât de rapid din interior. Administrația Biden-Blinken-Nuland a făcut ceea ce nici Vladimir Putin, nici președintele chinez Xi nu ar fi putut spera să obțină într-o perioadă atât de scurtă. Nici unul nu era pregătit să arunce mănușa și să creeze o alternativă la ordinea mondială centrată în S.U.A. Dar sancțiunile S.U.A. împotriva Rusiei, Iranului, Venezuelei și Chinei au avut ca efect barierele tarifare de protecție pentru a forța autosuficiența în ceea ce diplomatul UE Josep Borrell numește „jungla” lumii în afara „grădinii” S.U.A./N.A.T.O. Deși Sudul Global și alte țări s-au plâns de dominația S.U.A. încă de la Conferința Națiunilor Nealiniate de la Bandung din 1955, le-a lipsit o masă critică pentru a crea o alternativă viabilă. Dar atenția lor a fost acum concentrată de confiscarea de către S.U.A. a rezervelor oficiale de dolari ale Rusiei în țările N.A.T.O. Acest lucru a risipit ideea că dolarul este un vehicul sigur în care să dețină economii internaționale. Sechestrarea anterioară de către Banca Angliei a rezervelor de aur ale Venezuelei păstrate la Londra – promițând că le va dona oricăror oponenți nealeși ai regimului său socialist pe care diplomații americani îi desemnează – arată cât de arme au fost sterlina și euro, precum și dolarul. Și apropo, ce s-a întâmplat vreodată cu rezervele de aur ale Libiei?
Diplomații americani evită să se gândească la acest scenariu. Ei se bazează pe singurul avantaj unic pe care îl oferă Statele Unite. Se poate abține de la bombardarea lor, de la organizarea unei revoluții de culoare pentru a-i „Pinochet” de către „National Endowment for Democracy” sau de a instala un nou „Elțin” care dă economia unei oligarhii client. Dar abținerea de la un astfel de comportament este tot ce poate oferi America. Și-a dezindustrializat propria economie, iar ideea sa de investiții străine este să creeze oportunități de căutare a monopolului rentei prin concentrarea monopolurilor tehnologice și controlul comerțului cu petrol și cereale în mâinile S.U.A, ca și cum aceasta ar fi eficiență economică, nu căutarea rentei. . Ceea ce s-a întâmplat este o schimbare a conștiinței. Vedem Majoritatea Globală încercând să creeze o alegere independentă și pașnică negociată cu privire la felul de ordine internațională pe care o doresc. Scopul lor nu este doar să creeze alternative la utilizarea dolarului, ci un întreg nou set de alternative instituționale la F.M.I. și Banca Mondială, sistemul de compensare bancară S.W.I.F.T., Curtea Penală Internațională și întreaga gamă de instituții pe care diplomații americani le-au deturnat. de la Națiunile Unite. Rezultatul va fi de anvergură civilizațională.
Vedem nu Sfârșitul istoriei, ci o alternativă proaspătă la capitalismul financiar neoliberal centrat pe SUA și economia sa nenorocită a privatizării, războiul de clasă împotriva muncii și ideea că banii și creditele ar trebui privatizate în mâinile unei clase financiare înguste. de a fi o utilitate publică pentru finanțarea nevoilor economice și a creșterii nivelului de trai. Ironia este că rolul istoric al Americii a fost că, deși ea însăși nu a fost capabilă să conducă lumea înainte pe aceste linii, încercările ei de a bloca lumea într-un sistem imperial antitetic prin cucerirea Rusiei în câmpiile Ucrainei și încercând să izoleze tehnologia Chinei. de la ruperea încercării S.U.A. de a monopoliza I.T., au fost marii catalizatori care au împins majoritatea globală în acest sens.
Autor: – Prof. univ. dr. Michael Hudson, S.U.A
Sursa: art-emis.ro
Adauga comentariu