Observ că se redeschide discuția despre reorganizarea administrativ-teritorială. Foarte frumos, poate că ar trebui, e de văzut. Problema este cine, când și pe ce fundal o face. Căci pe fundal de prostie dovedită, venind din partea unor somități în materia perpetuării stării de catastrofă, lucrurile primesc un miros greu de suportat.
Când vii și spui că reducând numărul de județe, eventual redenumind unitățile rezultate drept regiuni, vei centraliza numai ce trebuie centralizat, dar vei trimite spre primării ceea ce trebuie să fie mai aproape de cetățean, oare ce ai în minte? Nu că n-ar suna frumos, doamne ferește! Doar că: TRANSFERUL DE COMPETENȚĂ JURIDICĂ SE FACE DIN PIX, ÎN VREME CE TRANSFERUL DE COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ NU SE FACE DELOC, mai ales când acest transfer merge dinspre etajele superioare spre etajele inferioare, însemnând în fapt o MULTIPLICARE de competență prin natura teritorialității administrației locale.
Pe urmă vine problema cea mai spinoasă, anume cea a credibilității autorilor eventualei revoluții administrative. E foarte greu să eviți o discuție fierbinte despre modificarea actelor de identitate (mai ales despre tipul lor, profitând de conjunctură) în confruntarea cu populația deja pusă-n gardă de tendințele tale autoritare, de obsesia ta pentru control, venind după o dictatură sanitară ruptă din sânul nazismului și continuată cu introducerea SRI în dosarele penale. Despre bună-credință, numai de bine, veșnică pomenire. Nu mai vorbesc despre racordarea acestor acțiuni DEJA CONSUMATE la discursul unor fețe de scelerați care se-ntâlnesc periodic să discute cum schimbă și cum conduc ei lumea, care discurs din 2020 încoace conține o singură și psihiatrică idee: “Nimic nu va mai fi la fel.”. Chiar așa? Da’ de ce? Discutăm despre niște nulități ajunse la întrerupătoare, care înțeleg “schimbarea lumii” prin analogie cu înlocuirea versiunii de Android de pe telefoanele mai deștepte decât ei.
Așadar, orice discuție altfel necesară devine un dezastru când e purtată de oamenii greșiți, în contextul greșit și în termenii greșiți, iar entuziasmul cu care se aruncă la treabă nu face decât să dea măsura prostiei unora și a ticăloșiei altora.
Autor: Anca Radu
Adauga comentariu