Toate necazurile care au venit peste noi și toate care s-au petrecut în anul acesta ne-au ajutat să redescoperim că suntem români și că avem o țară.
Anul acesta ne-am dus mai des cu gîndul la Sfîntul Andrei, protectorul României. Intrarea Rusiei în Ucraina ne-a adus aminte că România se află nespus de aproape de o Putere Militară care se întinde de la Nistru pînă la Marea Japoniei.
Anul acesta ne-a reamintit că hoardele de muscali au trecut de nenumărate ori peste noi și că istoria se poate repeta. Anul acesta ne-a adus aminte că suntem separați în două țări și că Rusia exercită o amenințare continuă asupra fraților noștri de peste Prut. Ne-a adus aminte că mulți dintre frații noștri trăiesc în țara cotropită și aflată în război și că decenii la rînd nu am făcut niciun gest în apărarea lor.
Anul acesta am fost aproape obligați să ștergem de praf paginile unui Dosar istoric al României, deschis ca o rană pe partea de Nord și de Est a țării noastre.
Anul acesta ne-a obligat să recunoaștem că avem o țară de reparat și de îndreptat. Trenurile merg și mai prost, avioanele țării noastre abia mai zboară. iar pe șosele curg șuvoaiele de rable de care abia mai încăpem.
Pentru cei care locuiesc mai mult în țara nesfîrșită a internetului a venit vremea ca după călătoriile lor virtuale în Țara de Foc sau prin Țara Indiilor și în Țara Ghețurilor să afle că au o țară apărată și de alte armate și că poate fi și ea amenințată.
Mai nou, anul acesta au aflat că trăiesc și cu riscul să rămînă fără curent, fără căldură și fără gaze și că, în caz de pericol, și ei ar fi printre cei înrolați și chemați să-și apere țara.
Anul acesta ne-a ajutat să înțelegem care este valoarea prezenței României în NATO, dar și care este prețul.
Anul acesta au reînceput dezbaterile privitoare la suveranitatea României. Ca răspuns la chinurile nenumăratelor integrări, a fost redeschis dosarul suveranității.
Anul acesta ne-a ajutat să descoperim că după atîta engleză și frangleză, vorbite prost pe la televiziuni și în adunări publice, mai avem și limba română pe care o împestrițăm pînă cînd nu mai încape în dicționare.
Anul acesta ne-a ajutat încă puțin să redescoperim mîncărurile românești, legumele și fructele și să facem diferența față de cele produse pe aiurea.
Anul acesta, sondajele ne-au ajutat să aflăm că există un interes românesc și că ar putea exista și un Interes Național al țării noastre.
Anul acesta a început să ne treacă prin gînduri ideea adormită în capetele noastre că am putea fi Uniți.
Anul acesta am putut vedea și mai bine cum ungurii își apără interesele și că în afara unui obligatoriu răspuns românesc trebuie să mai învățăm de la ei.
Anul acesta am reumplut cu sensuri și reîncărcat cu bucurii cuvîntul „acasă„.
Anul acesta am descoperit că avem o țară, dar nu avem conducători.
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu