Din punctul de vedere al SUA și al vasalilor săi UE, singurul lucru care contează este să contracareze Rusia și China în Africa. Președintele Senegalului, Macky Sall, a remarcat cum această politică lasă „un gust amar”.
Parlamentul UE dorește acum să oprească construcția conductei de petrol brut din Africa de Est (EACOP) de 1.445 km lungime, din Uganda până în Tanzania, invocând încălcări neclare ale drepturilor omului, amenințări de mediu și „sfătuind” țările membre să renunțe pur și simplu la proiect.
Uganda se bazează pe cca. 6 miliarde de barili de petrol pentru a susține un boom al ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, pentru a ridica națiunea la statutul unei țări cu venituri medii. Îi revenea vicepreședintele Parlamentului Ugandez, Thomas Tayebwa, să ofere contextul atât de necesar:
„Este imprudent să spunem că proiectele petroliere ale Ugandei vor exacerba schimbările climatice, dar este un fapt incontestabil că blocul UE, cu doar 10% din populația lumii, este responsabil pentru 25% din emisiile globale, iar Africa cu 20% din populația lumii, este responsabilă pentru 3% din emisii. Din punct de vedere istoric, UE și alte țări occidentale sunt responsabile pentru schimbările climatice. Atunci cine ar trebui să oprească sau să încetinească dezvoltarea resurselor naturale? Cu siguranță nu Africa sau Uganda.”
Parlamentul UE este o marionetă fermă a lobby-ului biocombustibililor. A refuzat să modifice o lege care ar fi oprit utilizarea culturilor alimentare pentru producția de combustibil, contribuind de fapt la ceea ce Programul Alimentar al ONU a descris-o drept „o urgență globală de o amploare fără precedent”. Nu mai puțin de 350 de milioane de oameni sunt în pragul foametei în toată Africa.
În schimb, noțiunea G7 de „a ajuta” Africa este cristalizată în Build Back Better World (B3W) condus de SUA – încercarea anemică a Washingtonului de a contracara ambițioasa Inițiativă Belt and Road (BRI) a Beijingului – care se concentrează pe „climă, sănătate și securitatea sănătății”, tehnologia digitală și echitatea și egalitatea de gen”, potrivit Casei Albe. Problemele practice ale infrastructurii și dezvoltării durabile, care se află în centrul planului Chinei, sunt pur și simplu ignorate de B3W.
Inițial, câteva proiecte „promițătoare” au fost identificate de o delegație americană itinerantă în Senegal și Ghana. Surse diplomatice senegaleze au confirmat de atunci că aceste proiecte nu au nicio legătură cu construirea infrastructurii.
B3W, previzibil, a dispărut. La urma urmei, proiectul condus de SUA a fost puțin mai mult decât un truc de relații publice pentru a submina proiectele chineze, cu un efect neglijabil însă, cu privire la dezvoltarea infrastructurii prin proiecte chineze de peste 40 de trilioane de dolari, proiecte care trebuie construite în sudul global până în 2035.
Concluzia e clară: Occidentul nu mai poate oferi altceva decât arme. Proiecte de dezvoltare nu, resurse naturale nu. Pe când China vine ca un tăvălug. Cu bani, cu forță de muncă. Ce să înțeleagă spălații la creier?
Autor: Angelo Davidescu
Adauga comentariu