Un decret de-al lui Putin privind proiectul Sahalin-2(şi nu numai) a stârnit nervozitate maximă în tabăra adversă. Asta deoarece decretul respectiv ne face să intuim o nouă dezvoltare a strategiei ruseşti în actuala confruntare.
Sahalin-2 este unul dintre cele mai mari proiecte de extracţie a petrolului şi a gazelor naturale din lume . Partea frumoasă este că întreg zăcământul – care e gigantic – este contractat în avans. Gazul lichefiat se vinde în principal în Japonia şi alte ţări din Asia, dar şi în America de Nord. Asta era structura de până la invazia din Ucraina, structur care, cu toate sancţiunile, încă se menţine.
Poate v-a surprins tăcerea asurzitoare a companiilor petroliere occidentale. Toate acestea sunt lovite adânc de sancţiunile impuse de propriile lor ţări. De exemplu, în exploatarea Sahalin-2, structura acţionariatului este următoarea: Shell – 27.5% minus o acţiune, Gazprom – 50% plus o acţiune, Mitsui – 12,5%, Mitsubishi – 10%. Structuri similare de acţionariat aveau toate exploatările internaţionale de pe teritoriul Rusiei, adică Gazprom avea 50% plus o acţiune, iar ceilalţi restul. Sancţiunile occidentale au împuşcat în picior companiile din propriile ţări care s-au trezit cu pierderi substanţiale strict din raţiuni de propagandă. Chiar dacă toate companiile occidentale au anunţat că părăsesc Rusia, din punt de vedere legal n-au făcut mare lucru, sperând că se va rezolva situaţia. Shell, de exemplu, s-a limitat la a anunţa pe site-ul propriu că intenţionează să se retragă din Rusia. Ei au tot sperat în această perioadă ori că se va termina războiul, ori că vor reuşi să-şi vândă participaţiile către entităţi chineze şi să mai salveze din bani. Doar că socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă.
După cum bine ştiţi, rusilor li s-au confiscat o grămadă de active în Occident. Totul fără nicio bază legală, strict „din gâtul palmei”. S-a mers pe ideea că „ruşii e răi”(sic!) şi merită. Doar că era logic de înţeles că şi ei pot provoca deteriorări teribile utilizându-şi partea lor de lume. Astfel, prin decretul despre care v-am vorbit la începutul articolului, Putin încearcă să ajute companiile occidentale să-şi îndeplinească visul, adică să părăsească Rusia, dar cu buzunarele goale.
Astfel, Putin a pus prin decret întregul proiect Sahalin-2 într-o altă entitate controlată de Gazprom. În ceea ce priveşte investitorii străini ai proiectului, decretul precizează că aceştia pot să-şi ceară cotele pe care le aveau în vechea exploataţie în termen de 30 de zile, altfel vor pierde acţiunile. De asemenea, tot în decret se menţionează că aprobarea alocărilor de acţiuni în noua entitate trebuie aprobată de guvernul Rusiei. Este un şarpe otrăvit, foarte inteligent instrumentat. Ca să-şi revendice acţiunile, companiile occidentale trebuie să se adreseze în acest sens Guvernului Rus. Doar că, făcând asta, încalcă sancţiunile, astfel încât nu mai pot juca jocul dublu şi pierd întreaga participaţie.
Sahalin-2 este un şah dat şi din altă perspectivă, anume Japonia. Aceasta este principala beneficiară a proiectului, economia sa fiind extrem de dependentă de gazele de-acolo. Ca să înţelegeţi care-i miza proiectului vă dau o singură cifră: Sahalin-2 deţine 4% din gazele naturale la nivel mondial!!! După ce ruşii au micşorat livrările de gaz către Europa, acum vor face acelaşi lucru cu Japonia. Treaba e cât se poate de simplă: SUA va trebui să-şi asume şi alimentarea cu GNL a Japoniei, ceea ce e imposibil. Şi-aşa este un efort imens alimentarea(doar parţială!) a Europei care urlă din toţi bojocii după gaz.
Japonia se va vedea într-o postură extrem de perversă. Deja are probleme majore pe piaţa financiară din cauza structurii împrumuturilor sale şi a scamatoriilor pe care Banca Japoniei le face în contrapartidă cu FED-ul. În luna iunie, cumpărările de titluri proprii de datorie ale Băncii Japoniei au ajuns la 300 mld $(ca să nu aveţi dubii vă spun limpede că Banca Japoniei cumpără datorie de la Banca Japoniei!). Este o tipărire atât de masivă de bani încât nici FED-ul nu se încumetă la aşa ceva. Ei bine, peste toată nenorocirea asta financiară a mai venit şi problema gazelor. Însă, aşa cum aţi observat, livrările Sahalin-2 acoperă şi America de Nord, astfel încât americanii nu vor mai putea tranzacţiona gazul rusesc ca gaz propriu, aşa cum făceau până acum.
E o nouă dezvoltare a şahului global. Japonia e prinsă într-un joc extrem de pervers, din care trebuie să iasă cumva. SUA deja e la capătul puterilor în ceea ce priveşte noile cereri de gaz lichefiat. Partea proastă e că, prin acest joc, Rusia împinge SUA către o capcană economică: treptat economia acesteia se transformă într-una specifică naţiunilor dependente de exporturile de materie primă. Pentru a-şi putea menţine hegemonia, SUA exportă gaz în detrimentul interesului economiei proprii, aruncându-şi economia cu 100 de ani înapoi. De fapt chiar mai jos de-atât întrucât, la începutul secolului XX, marile exploatări americane serveau interesului economiei locale, nu a celei mondiale. Acum SUA se vede nevoită să-şi pună la bătaie propriile resurse pentru a-şi menţine hegemonia. Şi nu cred că mai trebuie să subliniez cât de strategice erau acele resurse şi de ce SUA se tot abţine să le exploateze.
Războiul Est-Vest a intrat într-o nouă etapă, cea cu adevărat globală. Staţi pe-aproape că oricum n-aveţi unde să fugiţi.
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu