În timp ce industria de apărare din România se prăbușește din lipsa de comenzi și din cauza exploziei prețurilor la combustibili, energie și gaze, Guvernul continuă să cumpere armament din Statele Unite fără să aplice legea compensării. Sindicaliștii din sectorul de apărare spun că nu trebuie să stăm în genunchi în fața americanilor și că parteneriatul strategic înseamnă, în prezent, doar urmărirea intereselor SUA.
Toate țările europene aplică offsetul în achizițiile militare, mai puțin România. Offset înseamnă că fiecare dolar sau euro cheltuit pentru armament trebuie să se întoarcă în țară prin comenzi pentru industria de apărare făcute de statul de la care s-a făcut achiziția. Sindicaliștii din industria de apărare ne spun că Statele Unite acceptă foarte greu compensările prin offset, însă asta doar în cazul României.
”Guvernul nu trebuie să facă achiziţii militare fără să pună în aplicare offsetul, adică cei de la care am cumpărat să fie obligați să cumpere de la societățile românești din industria de apărare, așa cum fac toate țările. La avioanele F35 mă îndoiesc că vom avea offset, mai ales că americanii foarte greu acceptă offsetul. Dar nici noi nu trebuie să stăm în genunchi în fața lor. Chestia cu partenerul strategic ar trebui să însemne ca și americanii să arate respect față de noi, pentru că deocamdată ei își urmăresc doar interesul lor în zonă, că nu au venit în sprijinul României”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA). Acesta arată că verticalitatea polonezilor, atât în fața Uniunii Europene, dar și a americanilor, le-a adus numai beneficii. Astfel, Polonia nu a luat nimic fără offset și a ajuns la 82.000 de locuri de muncă în industria de apărare. Totodată, polonezii au făcut câteva produse, atât pe blindate, cât și pe muniție, și acum au început să iasă cu ele pe piață.
Nu există interesul național
Sindicatele din industria de apărare susțin că guvernanții au invocat că nu pot sprijini sectorul pentru că se consideră ajutor de stat, însă atunci când vorbim de o industrie strategică, de interes național, nu se mai pune problema ajutorului de stat.
”Bulgaria a ajuns la vânzări de 1,8 miliarde de euro, față de noi, care avem 119 milioane de euro, iar cehii au ajuns la vânzări de armament de două miliarde de euro. Unde am rămas noi, care vindeam de 1,4 miliarde de dolari în 1989? Țările estice aplică offsetul și 120-130%, nu ca la noi, 80%, și ăla doar pe hârtie. Până și bulgarii au offset 100%. La noi se fac contracte de la guvern la guvern, ca să nu se aplice offsetul. Ungurii au politica lor în care la orice achiziție se face o compensare care le asigură câștig întotdeauna, totul este în interesul țării lor. La noi offsetul nu funcționează. Noi trebuie ca fiecare achiziție făcută de pe piața externă să fie însoțită de offset peste 100%, nu trebuie să ne oprim la limita minimă a legii, în așa fel încât România să câștige și industria de armament să repornească toate motoarele exact pe banii obținuți prin compensare”, ne-a precizat Constantin Bucuroiu, preşedintele ASIAA.
Cotroceniul a anulat discuțiile
Ieri, la Cotroceni ar fi trebuit să aibă loc o întâlnire cu toți factorii responsabili, inclusiv patronatul și sindicatul, pentru a discuta despre strategia de revitalizare a industriei de apărare, însă aceasta s-a anulat, ne spune conducerea ASIAA.
”Probleme mari creează și lipsa contractelor la intern și extern, pe fondul absenței unei strategii. Problemele acestea sunt destul de acute și unele societăți se întreabă dacă vor putea continua activitatea de producție, pentru că au început să vină facturile la energie și gaze. Directorii societăților din industria de apărare sunt îngroziți și se gândesc să plece. Contractele pe care le au sunt negociate din anii trecuți, când nu era această criză, iar acum s-au trezit că trebuie să vândă sub costurile de producție. Am ajuns în situația de a nu ști dacă mai funcționăm mâine sau nu”, a mai afirmat preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, Constantin Bucuroiu.
Autor: Claudia Marcu
Sursa: national.ro
Adauga comentariu